Judecătorii bogaţi au intrat în gura presei, nu şi pe mâna procurorilor

Anul trecut, familia Arnăut a îngrădit terenul disputat în instanţă cu vecinii FOTO CIN

În ultimul an, pe paginile ziarelor au tot fost publicate fotografii şi documente cu vilele şi maşinile de lux    ale judecătorilor, care depăşesc cu mult veniturile lor legale. Niciunul din protagoniştii investigaţiilor nu a fost însă sancţionat. Autorităţile competente dau vina pe  lipsa de probe şi pe carenţele din legislaţie.

Prima care a deschis seria „milionarilor“ a fost magistrata Nina Cernat. În august 2012 s-a aflat că preşedinta Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Nina Cernat, locuieşte într-un imobil de lux, trecut în acte pe numele soacrei sale, în vârstă de 80 de ani. Pensionara se afla într-un litigiu cu firma care a construit casa şi pretindea despăgubiri de milioane de lei. Atunci, procuratura a verificat dacă nu este vorba de o „deţinere deghizată a proprietăţii“, aşa cum a numit-o ministrul Justiţiei, Oleg Efrim. În decembrie a venit decizia: nu există elemente de infracţiune, de aceea magistrata nu va fi cercetată penal. După publicarea investigaţiei, judecătoarea a pierdut însă procesul cu firma, iar la scurt timp a fost transferată într-o instanţă inferioară. Totuşi, un document recent arată că Nina Cernat urmează să primească o diplomă de onoare de la Consiliul Superior al Magistraturii.

Oficial, proprietara vilei din complexul „Oraşul poveştilor“ este soacra Ninei Cernat FOTO Adevărul

S-a asigurat divorţând

Palatul din cartierul Poşta Veche în care locuieşte judecătorul Curţii de Apel Chişinău Sergiu Arnăut tot a fost de neatins pentru oamenii legii. Proprietatea este trecută pe numele consoartei magistratului doar că, deşi stau în aceeaşi casă, cei doi sunt oficial divorţaţi. Mai mult, ei şi-au extins curtea, spre indignarea vecinilor, care practic nu mai au pe unde trece. Atunci Procuratura şi Centrul Anticorupţie au efectuat investigaţii, dar acestea nu au dus nicăieri. Pentru că era divorţat din 2004, judecătorul nu era obligat să declare. Faptul că imobilul luxos a fost înregistrat mai întâi ca proprietate a mamei magistratului şi lăsată prin testament soţiei acestuia, în 2005, adică după divorţ, a fost catalogat de mulţi drept o manevră care nu poate fi penalizată prin lege. Alte voci au fost de părere că Arnăut trebuia pedepsit disciplinar pentru denigrarea imaginii justiţiei, însă nici pentru intentarea unei proceduri disciplinare nu s-au găsit suficiente argumente.

„Desigur, toţi îşi dau seama că este un divorţ de ochii lumii. El locuieşte acolo, de acolo se duce la serviciu. În acest caz, se încalcă articolul 21 din Legea cu privire la statutul judecătorului, care spune că magistraţii sunt traşi la răspundere nu doar pentru abateri disciplinare, dar şi pentru comportările care dăunează interesului serviciului şi prestigiului profesional. Dacă s-ar fi întâmplat într-o altă ţară, el demult pleca din sistem“, este opinia preşedintelui Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, Nicolae Roşca.

S-a pensionat şi a scăpat

Şi preşedintele Judecătoriei Râşcani, Ion Timofei, a dat dovadă de spirit gospodăresc şi şi-a ridicat o casă mare, cu piscină şi garaj, doar că le-a trecut şi el pe toate pe numele soţiei. Când a fost întrebat despre sursa acestor proprietăţi, având în vedere că şi el şi soţia au muncit toată viaţa doar la stat, Ion Timofei a spus că, dacă aduni tot ce a primit de-a lugul anilor, obţii costul actualei case (!). La scurt timp după apariţia investigaţiei, Ion Timofei s-a pensionat şi a fost primit aproape imediat în avocatură.

Casa în care locuieşte Ion Timofei are trei niveluri, mansardă şi piscină FOTO: Adevărul

Astfel, majoritatea protagoniştilor investigaţiilor publicate în ultimul an nu doar n-au fost traşi la răspundere (penală sau disciplinară), dar şi-au păstrat funcţiile şi lucrează nestingheriţi în continuare, iar unii chiar au fost avansaţi.

Legi care se bat cap în cap

Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate susţine că autoritatea s-a autosesizat în 99% din cazurile relatate de presă. Dar şi comisia are mâinile legate, spune Anatolie Donciu, întrucât cele trei legi în baza cărora sunt verificate averile funcţionarilor conţin prevederi contradictorii. 

„Potrivit legii, noi trebuie să calculăm «diferenţa vădită», care reprezintă decalajul dintre veniturile şi proprietăţile obţinute de o persoană în perioada declarării şi care poate depăşi, de cel puţin şase ori, salariul mediu obţinut de funcţionar şi de membrii familiei lui. Dacă bunurile sunt mai scumpe, avem o situaţie clasică de avere nejustificată. Cu părere de rău, însă, această normă nu funcţionează, deoarece noţiunea «perioada declarării» este definită diferit de la o lege la alta“, afirmă Anatolie Donciu.

Termene diferite referitoare la depunerea declaraţiilor

Astfel, pe de o parte, persoanele cu funcţii de răspundere trebuie să indice veniturile dobândite într-un an calendaristic. Pe de alta, trebuie să-şi declare toate proprietăţile pe care le deţin până în momentul depunerii declaraţiei, adică şi cele obţinute după trei luni de la încheierea anului calendaristic, termenul-limită pentru prezentarea declaraţiilor pe venit şi proprietăţi.

Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate

În acelaşi timp, într-o lege e scris că funcţionarii trebuie să depună declaraţii pentru un an calendaristic, iar în alta - pe perioada deţinerii funcţiei. „Am avut un caz cu o persoană care a lucrat procuror timp de 20 de ani. Casa i-a fost estimată la peste 3 milioane de lei.

Am mers pe altă cale: am calificat diferenţa dintre venituri şi proprietăţi drept declaraţie necorespunzătoare adevărului. Dacă persoana nu a declarat un garaj, ce rezultă? Că a ascuns o avere nejustificată. Anatolie Donciu preşedinte CNI

L-am întrebat dacă poate justifica provenienţa averii. A recunoscut că nu, dar a spus că nici noi nu-l putem controla, pentru că legea prevede că trebuie să verificăm doar ce a acumulat în perioada declarării, dar nu cât a deţinut postul. Şi are dreptate. Cele trei legi trebuie să conţină noţiuni conforme una cu alta, ca să putem lucra în baza lor. În prezent, avem un blocaj“, explică Anatolie Donciu.

Potrivit lui, CNI a elaborat şi propus Parlamentului modificări la legislaţie pentru a înlătura aceste carenţe şi a face legislaţia funcţională. Deocamdată, acestea nu au ajuns pe ordinea de zi a Legislativului. Una dintre modificări se referă la o altă problemă descoperită de CNI - termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor de venituri şi proprietăţi. Acum acesta nu poate depăşi un an de la depunerea declaraţiei, motiv pentru care nu pot fi examinate cazurile mai vechi semnalate de presă.

În aşteptarea unor modificări legislative

După procedurile de control iniţiate în baza articolelor din presă, CNI a expediat la Procuratură 12 materiale care vizează diverşi funcţionari, inclusiv judecători şi procurori. Comisia a găsit o portiţă, cerând ca aceştia să fie cercetaţi în baza articolului 352 din Codul Penal, care pedepseşte falsul în declaraţii. „Am mers pe altă cale: am calificat decalajul dintre venit şi proprietate drept declaraţie necorespunzătoare adevărului. Dacă persoana nu a declarat un garaj, ce rezultă? Că a ascuns o avere nejustificată. Astfel am rezolvat multe probleme abordate de presă“, a explicat Anatolie Donciu.

Între timp, Guvernul a avizat pozitiv un pachet de legi anticorupţie, elaborat de Ministerul Justiţiei cu scopul de a curăţa sistemul de drept. Printre altele, se propune testarea obligatorie cu detectorul de minciuni a persoanelor care candidează pentru funcţia de judecător. Două schimbări mai categorice sunt includerea în Codul Penal a unei noi măsuri de siguranţă – „confiscarea extinsă“ – şi a unei noi componente de infracţiune – „îmbogăţirea ilicită“. Nu se ştie dacă aceste prevederi vor fi eficiente fără înlăturarea lacunelor legislative descoperite de CNI.