Iurie Ciocan îşi mai doreşte un mandat la preşedinţia CEC: „Funcţia nu trebuie să aparţină nici puterii, nici opoziţiei”

Iurie Ciocan doreşte să-şi păstreze funcţia de preşedinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC) după 11 februarie 2016 când îi expiră mandatul. Ciocan consideră că nu este corect ca preşedinţia CEC să fie repartizată politic, precizând că pe parcursul celor cinci ani de când a fost învestit, a simţit o influenţă nedorită din partea politicienilor.

Actualul preşedinte al CEC a precizat într-un interviu pentru Adevărul Moldova rezultatele pe care le-a obţinut în timpul mandatului, care au fost impedimentele cu care s-a confruntat şi ce ar trebui să facă viitoarea conducere.

Domnule Ciocan, cum lăsaţi instituţia CEC-ului după cinci ani de conducere?

Eu nu am de gând să o las. La moment, Comisia Electorală Centrală este o instituţie modernă, profesionistă, care utilizează pe larg tehnologiile informaţionale. De asemenea, pot să spun că este o instituţie aptă să facă faţă oricăror sarcini puse de lege în realizarea profesiei pe care o avem noi.

Care e realizarea cu care vă puteţi mândri în acest mandat?

Creşterea unui staff profesionist este cea mai mare reuşită pe care o am şi cu care pot să mă mândresc. Tot restul ce am făcut, cum ar fi renovarea clădirii, achiziţionarea de echipamente, organizarea unui şir întreg de alegeri care au fost naţional şi internaţional recunoscute, toate fac parte din munca de zi cu zi. Dar stafful, care este unul permanent, din funcţionari publici specializat exclusiv în alegeri, este o realizare majoră.

Ce restanţe lăsaţi în urmă şi care trebuie să fie rezolvate de viitoarea componenţă a CEC?

Nu există alegeri ideale în nicio ţară a lumii. Restanţe întotdeauna sunt. Doar o persoană neprofesionistă nu are observaţii faţă de munca sa. Noi dorim să devenim mai buni în profesie, dorim să furnizăm rezultate credibile, dorim să creştem imaginea CEC - să nu fie una artificială, dar una adecvată muncii pe care o depunem. Pentru că în alegeri atragem circa 22.000 - 23.000 de persoane, ne dorim ca toate acestea să fie bine instruite şi pregătite, la fel ca şi stafful central al CEC. Pentru aceasta am creat şi Centrul de Instruire Continuă ca o instituţie specializată în domeniul training-urilor electorale şi care, apropo, la fel prezintă o mândrie pentru noi pentru că a devenit un hub regional de export de cunoştinţe în domeniul electoral. Noi deja facem training-uri în Ucraina, în România şi în Georgia.

Cât de mult v-a împiedicat politicul în activitatea CEC?

Am simţit influenţa nedorită din partea opiniei publice, dar această influenţă era şi este generată de către politicieni, care din păcate nu întotdeauna îşi asumă responsabilitatea declaraţiilor pe care le fac, aruncând în vânt vorbe precum că s-a falsificat sau s-a manipulat, fără a aduce careva probe. Dar eu cred că nici nu-şi dau seama cât de mult afectectează credibilitatea în alegerea în sine. Aici eu chiar văd o problemă mare.

Ce alte imedimente în activitatea CEC, pe lângă influenţa politicienilor, aţi întâmpinat?

Impedimente au fost foarte multe, fiindcă munca la birou este o luptă zilnică. În primul rând, confruntăm problemele pe care le avem în munca de zi cu zi. Deci, vrem să creştem credibilitatea în rezultatele alegerilor. Bani au fost alocaţi suficienţi, spaţii au fost alocate suficiente, noi trebuie să creştem în continuare profesionalismul nostru şi calitatea procesului electoral. Lipsa de încredere în rezultatele alegerilor din partea politicienilor, nivelul scăzut de cultură, nivelul scăzut de cunoaştere a procedurilor electorale sunt atât impedimente, cât şi provocări pentru noi, fiindcă în continuare vrem să muncim în domeniul informării alegătorilor, să creştem cultura politică şi cultura electorală. În continuare, vrem să punem accente majore pe utilizarea tehnologiilor informaţionale. Şi aici iar apare problema culturalizării tehnologice a alegătorilor şi a politicienilor.

Pe parcursul anilor, aţi fost acuzat de mai multe ori că CEC a falsificat alegerile fie locale, fie parlamentare. A admis CEC anumite falsificări?

Nicio singură acuzaţie de acest gen nu a fost probată. Deci, ele toate sunt nişte declaraţii din punctul nostru de vedere politice, care nu au niciun substrat factologic. Să fi avut temeiuri, credeţi-mă că demult erau alte acţiuni legate de cercetări penale. Nici o acţiune legală în acest sens nu a fost întreprinsă. Dar justiţia nu se face la televizor.

Totuşi, observatorii atrag atenţia la fiecare scrutin asupra multiplelor încălcări care au loc în decursul zilei alegerilor. Credeţi că aceste greşeli au putut influenţa rezultatele alegerilor?

Nu cred că au fost comise careva erori care ar fi influenţat rezultatele alegerilor. Sigur, carenţe sunt. Acestea sunt legate de calitatea listelor electorale, de procedurile de instruire şi informare atât a alegătorilor, cât şi a funcţionarilor electorali. Problemele legate de finanţarea partidelor politice rămân, la fel, pe agenda CEC. Probleme sunt.

Se vorbeşte despre faptul că preşedinţia viitoarei componenţe a CEC îi va reveni opoziţiei. Ce părere aveţi despre acest lucru?

Din punctul meu de vedere, instituţia noastră trebuie fundamentată ca şi o instituţie apolitică. Să oferi această funcţie repartizând-o politic, fie şi opoziţiei, este la fel de nociv precum ai repartiza-o puterii. Deci, nu contează cui este repartizată, este nociv ca acest lucru să fie făcut pe criterii politice. Nu este corect ca şi principiu de abordare. Noi nu am simţit presiuni politice, noi nu am fost influenţaţi de politică. În toţi aceşti ani ne-am făcut munca în conformitate cu legea şi în conformitate cu Constituţia.

Dumneavoastră vă mai doriţi un mandat la preşedinţia CEC?

Nu doar unul. Eu am şi vârsta şi cunoştinţele necesare pentru a face faţă acestei funcţii în continuare. Şi sincer, îmi doresc acest lucru. Pentru mine această activitate a devenit o profesie de mulţi ani. De 13 ani de când sunt la CEC văd această muncă ca şi profesie, nu ca şi mandat dat de politicieni pentru a rezolva anumite sarcini de scurtă durată. Alegerea repetată în funcţia de preşedinte a CEC-ului nu este limitată. Mai mult, toate instituţiile internaţionale specializate în domeniul electoral recomandă profesionalizarea şi permanentizarea instituţiilor electorale. Spre exemplu, în Lituania, Letonia, Polonia, preşedinţii actuali ai acestei instituţii sunt cei aleşi încă în anii ‘90, după obţinerea independenţei.

Iurie Ciocan a fost membru al Comisiei Electorale Centrale din anul 2003 până în anul 2005, iar din anul 2005 până în anul 2011 a deţinut funcţia de secretar al CEC. Începând cu 2011 este preşedinte al Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova. Tot el deţine titlul ştiinţific de Doctor în ştiinţe politice şi titlul onorific Doctor Honoris Causa al Academiei Internaţionale de Informatizare pe lângă ONU.