Igor Dodon ia distanţă faţă de NATO şi de UE
0Preşedintele moldovean i-a transmis secretarului general adjunct al Alianţei, Rose Gottemoeller, că nu este momentul oportun pentru a deschide acum un Birou NATO la Chişinău.
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat într-o conferinţă de presă susţinută, marţi, la sediul NATO că deschiderea unui birou de legătură al NATO la Chişinău „va crea impedimente în privinţa negocierilor pe problema transnistreană“ şi demersul nu este „binevenit“ pentru cetăţenii Republicii Moldova. El le-a cerut oficialilor alianţei să nu se grăbească în ce priveşte deschiderea acestui biroul de legătură. Dodon a făcut declaraţiile la finalul întâlnirii cu Rose Gottemoeller, adjuncta Secretarului General al Alianţei, alături de care a susţinut o conferinţă de presă. Gottemoeller i-a spus că Republica Moldova poate conta pe prietenia NATO şi că alianţa susţine o Republică Moldova stabilă şi neutră, subliniind că este important ca ţara să continue reformele, în special întărirea sistemului juridic şi combaterea corupţiei.
„Mesajul NATO este simplu: respectăm suveranitatea tuturor ţărilor şi dreptul de a nu se alia cu nimeni. Respectăm, astfel, neutralitatea Republicii Moldova şi faptul că nu vrea să se alăture NATO. Neutralitatea nu înseamnă însă izolare, NATO colaborează şi cu alte ţări neutre, cum ar fi Elveţia sau Austria“, a spus Rose Gottemoeller.
Partidul Democrat din Republica Moldova , de guvernământ, a menţionat într-un comunicat că Igor Dodon a reprezentat în vizita sa la Bruxelles Partidului Socialiştilor şi nu Republica Moldova sau pe moldovenii care au votat la ultimele alegeri parlamentare pentru continuarea parcursului european al republicii şi implementarea Acordului de asociere cu UE.
Republica Moldova „va fi europeană prin modul în care se va moderniza. Va avea relaţii mai bune de cooperare cu Federaţia Rusă prin modul în care vor fi găsite soluţii pentru cetăţenii noştri aflaţi acolo, dar şi prin capacitatea comună de rezolvare a problemelor care blochează parţial cooperarea noastră economic“, se arată în comunicatul PD.
Pentru a elimina posibilele confuzii generate de ultimele declaraţii ale preşedintelui Igor Dodon privind politica externă a Republicii Moldova, PD a pregătit deja un document de reconfirmare a celor mai importante angajamente din strategia de dezvoltare a republicii, inclusiv în ceea ce priveşte parteneriatele externe, cum ar fi Acordul de asociere cu UE sau programul cu FMI. Acest document urmează să fie prezentat în cadrul coaliţiei, apoi dezbătut şi aprobat în prima şedinţă în plen a Parlamentului din acest an.
Igor Dodon a anunţat marţi că le-a comunicat oficialilor de la Bruxelles că Acordul de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană ar putea fi denunţat, ca urmare a unui eventual referendum sau a alegerilor parlamentare.
Şeful statului de la Chişinău i-a propus preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să lanseze negocieri trilaterale între UE, Republica Moldova şi Federaţia Rusă pentru că el consideră vitală restabilirea relaţiilor cu Federaţia Rusă, a scris Dodon pe contul său de Facebook după întâlnirea cu Tusk.
Militarii moldoveni, opriţi din drum
Preşedintele moldovean nu a semnat decretul privind detaşarea unui grup de militari moldoveni în vederea participării la un exerciţiu militar în aceste zile în România.
„O astfel de solicitare (privind detaşarea contingentului militar) se află pe masa preşedintelui. Am cerut argumente suplimentare. Vom vedea care sunt argumentele de participare la o misiune în România. Nu am semnat. Ne vom clarifica, semnăm sau nu. Să vedem pentru ce să meargă acolo“, a declarat Dodon, care a spus că mai întâi trebuie desemnat un titular la Ministerul Apărării, apoi „să vedem cum procedăm“.
Militari ai armatei Republicii Moldova au participat activ până în prezent la exerciţii militare în statele vecine, România şi Ucraina.
Milewski: Nimeni nu are aşteptări executive de la Dodon
Vorbind despre vizita lui Dodon la Bruxelles, analistul Octavian Milewski spune că liderul de la Chişinău este un preşedinte constituţional slab şi instituţional-executiv secundar în politica internă a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă factorul structural esenţial în interpretarea oricăror acţiuni ale sale.
„Vizita lui Dodon la Bruxelles trebuie pusă şi în logica declarativă a vizitei la Moscova de acum câteva săptămâni. Agenda vizitei lui Dodon s-a vrut a fi un tribut la angajamentele de mucava luate în faţa lui Putin. De data aceasta, însă, Dodon a luat o atitudine verbală şi semantică mai moderată fie şi datorită faptului că Bruxelles-ul vorbeşte altă limbă decât Moscova. Cu alte cuvinte, Dodon a făcut piruete de ipocrizie pe teme şi proiecte practic inexistente în relaţia cu UE şi NATO“, afirmă Milewski.
În ceea ce priveşte centru NATO şi rolul său în negocierea conflictului transnistrean, Milewski crede că „este o temă inventată şi demagogică. În afara unor declaraţii de curtoazie din partea oficialilor NATO, Dodon nu poate obţine nimic. La Bruxelles se vorbeşte pe teme concrete ce reies din tratate şi documente cu greutate similară, pe realizări, pe condiţionalităţi, pe urmarea unor acţiuni bine predeterminate prin negocierea la nivel de experţi şi funcţionari din executiv, care în teorie se ocupă de implementarea unor norme“. „Dodon nu posedă niciun rol în aceste sfere de interacţiune bilaterală UE-Moldova. Tot ce poate realiza Dodon la Bruxelles este să facă declaraţii de intenţie pe care nu le poate acoperi prin proiecte concrete la nivel executiv, dar nici politic“, mai spune analistul.
Vizavi de întâlnirile pe care preşedintele Moldovei le-a avut la Bruxelles cu Tusk, Junker, Mogherini, Tajani şi Goettemueller, Milewski crede că „toţi oficialii au apărut la conferinţe de presă şi întâlniri oficiale doar fiindcă aşa o cere protocolul. Nimeni nu are aşteptări executive de la Dodon. Dodon nu a semnat vreun act oficial şi nu a luat vreun angajament normativ în faţa niciunei instituţii europene la care a fost în vizită. Acesta ar trebui să fie punctul de plecare în trasarea unor concluzii: Dodon a înfăptuit o vizită protocolară la Bruxelles. Restul nici măcar nu e istorie“.