Georgia se apropie de NATO în ciuda Rusiei

De la invazia rusă din 2008, Georgia a rămas un centru de tensiune în regiunea Caucazului, însă mica ţară fostă sovietică nu a renunţat la apropierea sa de Alianţa Nord Atlantică.

În vreme ce criza din Ucraina continuă să se desfăşoare, Georgia insistă să se apropie de NATO şi de Uniunea Europeană. Pe de cealaltă parte, Moscova continuă să îşi extindă influenţa în regiunile separatist Abhazia şi Osetia de Sud, apreciază analiştii Stratfor. Deşi nu prevede o reluare a ostilităţilor armate în regiune, Stratfor consider că tensiunile dintre Georgia, NATO şi Rusia vor creşte în intensitate şi vor juca un rol important în confruntarea dintre Moscova şi Occident.

Apropiere continuă

Anul ce se încheie a marcat continuarea eforturilor Georgiei de a se apropia de structurile occidentale. Pe 4 decembrie, reprezentantul special al secretarului general NATO pentru Caucaz şi Asia Centrală James Appathurai s-a întâlnit cu premierul georgian Irakli Garibaşvili şi cu ministrul Apărării Mindia Janelidze. Întâlnirile au consemnat progrese importante în aplicarea măsurilor de cooperare dintre NATO şi Georgia stabilite în toamna acestui an. Pachetul de măsuri cuprinde exerciţii comune, transfer de instructor şi înfiinţarea unui centru de pregătire NATO în Georgia. Deşi Appathurai a declarat că detaliile privind acest centru de pregătire sunt încă discutate, planurile ar putea fi finalizate până la următoarea întâlnire ministerial NATO din februarie 2015.

Linia roşie

Moscova a considerat că aderarea Georgiei la NATO reprezintă o linie roşie ce nu trebuie depăşită, conform analiştilor Stratfor. În acest moment, Georgia nu a primit acordul pentru un plan de acţiune pentru aderarea la Alianţa Nord Atlantică.

Răspunsul Rusiei a fost constituit de o serie de măsuri destinate strângerii legăturilor cu regiunile separatist Abhazia şi Osetia de sud, care şi-au declarat independenţa după războiul din 2008. Moscova chiar a lansat o serie de exerciţii militare pe scară largă în Osetia de sud pe 2 decembrie, chiar în ziua în care oficiali georgieni aveau întâlniri cu reprezentanţi NATO la Bruxelles. Mai mult, Rusia a semnat un nou tratat cu Abhazia, care extinde influenţa militară a Moscovei în regiune. Un tratat asemănător ar urma să fie semnat cu Osetia de sud în perioada următoare, mai susţin analiştii Stratfor.

Tratatul ruso-abhaz

Rusia a semnat pe 24 noiembrie cu Abhazia un acord de alianţă şi parteneriat strategic, ceea ce a stârnit nemulţumirea Georgiei, care a denunţat "anexarea" unei părţi din teritoriul său, conform Mediafax.

Acordul, care prevede "o cooperare mai strânsă între Rusia şi Abhazia în domeniile social, economic şi umanitar, dar şi în probleme de politică externă, apărare şi securitate", a fost semnat de preşedintele rus, Vladimir Putin, şi de omologul său abhaz, Raul Hadjimba, la Soci, staţiune rusă la Marea Neagră.

"Este vorba de a asigura existenţa Abhaziei (...) şi de a crea condiţii pentru continuarea dezvoltării legăturilor socio-economice" între acest teritoriu din Caucaz locuit de aproximativ 240.000 de persoane şi Rusia, a declarat Putin. Astfel, în 2015, Rusia va acorda Abhaziei cinci miliarde de ruble (268 de milioane de euro) în cadrul implementării acestui acord, care prevede, în special, crearea unei forţe de apărare comune şi un spaţiu comun socio-economic, a precizat el.

Raul Hadjimba a salutat producerea unui "eveniment istoric". "Poporul nostru a făcut de mai mult timp o alegere istorică în favoarea consolidării unei cooperări de la egal la egal şi de alianţă cu Rusia", a declarat el. La rândul său, Georgia a denunţat "un pas către anexarea de facto a regiunii Abhazia de către Federaţia Rusă". "Guvernul georgian condamnă acest act ilegal", a declarat ministrul georgian de Externe, Tamar Beruciaşvili.

România nu recunoaşte tratatul ruso-abhaz

România "nu recunoaşte aşa-numitul Tratat de Alianţă şi Parteneriat Strategic între Federaţia Rusă şi Abhazia", semnat de preşedintele rus şi de liderul de facto abhaz, subliniind că documentul are un caracter "provocator" ce poate duce la un risc suplimentar de destabilizare la nivel regional, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti.

MAE nu recunoaşte cadrul juridic în baza căruia a fost realizată semnarea acestui tratat şi subliniază faptul că, în condiţiile în care regiunile separatiste Abhazia şi Tskhinvali/Osetia de Sud sunt parte integrantă a Georgiei, "niciun tratat încheiat între Federaţia Rusă şi autorităţile de facto ale unei regiuni separatiste nu poate fi recunoscut drept legal". Ministerul Afacerilor Externe "condamnă semnarea acestui aşa-numit «tratat» care, prin caracterul său provocator şi unilateral induce un risc suplimentar de destabilizare la nivel regional şi la adresa securităţii", menţionează sursa citată.

Totodată, MAE reiterează sprijinul ferm pentru soluţionarea pe cale paşnică, negociată a conflictelor prelungite din Georgia, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acestei ţări, în cadrul graniţelor sale recunoscute pe plan internaţional.