Favoriţii fiscalităţii sărăcesc statul cu miliarde de lei

Deţinătorii de cazinouri au obţinut scutiri fiscale de 80 milioane de lei

În timp ce sărăcia din visteria statului a dus la faptul că oamenii nu se pot trata din cauza lipsei medicamentelor din spitale, iar bătrânii abia de se mai descurcă cu pensiile mici, autorităţile împart cu dărnicie înlesniri de miliarde de lei deţinătorilor de cazinouri, agenţilor economici din Portul Internaţional Giurgiuleşti sau celor care au afaceri cu metale.

Curtea Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat vineri, 20 noiembrie, raportul de audit privind sistemul de administrare a veniturilor publice. Potrivit rezultatelor auditului, legislaţia în domeniul politicilor bugetar-fiscale din Republica Moldova „a ajutat” la sărăcirea bugetului cu circa 11 miliarde de lei doar în 2014, ceea ce reprezintă parctic a patra parte din suma totală a veniturilor.

„Răsfăţaţii” fiscalităţii au tăiat din buget 11 miliarde de lei

Auditorii susţin că acordarea scutirilor fiscale a afectat cel mai mult acumulările la buget, în special în condiţiile actuale de austeritate. Raportul denotă că este sprijinit un anumit tip de contribuabili sau un anumit tip de activitate prin alocarea scutirilor fiscale. Astfel, suma facilităţilor fiscale înregistrată la data de 31 decembrie 2014 constituia 10 miliarde 988 milioane de lei, fiind în creştere cu 2 miliarde 561 milioane de lei faţă de perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, a fost atestată şi o creştere a numărului de scutiri fiscale. Auditorii mai constată că unele facilităţi fiscale sunt aplicate şi pe un termen de 20 de ani, iar o monitorizare a imapctului acestora nu a fost efectuată şi nu există nici un fel de metodologie în acest sens.

„Majoritatea cazinourilor declară pierderi”

„Deşi jocurile de noroc nu au un impact socio-economic, beneficiază de scutiri fiscale semnificative, care în perioada 2011-2014 au însumat 80 milioane de lei. 64,8% din totalul contribuabililor celor care deţin cazinouri nu au achitat în acest an impozite pe venit, declarând pierderi”, se mai menţionează în raport.

În acelaşi timp, potrivit rezultatelor auditării, instituţiile responsabile - Serviciul Vamal şi Fiscul -  nu au verificat corectitudinea acordării facilităţilor fiscale agenţilor economici care administrează Portul Internaţional Giurgiuleşti. Totuşi, Fiscul a efectuat un control în acest sens  privind corectitudinea calculării plăţilor fiscale.

Scutiri de 1,6 miliarde de lei la Portul Giurgiuleşti

„Potrivit rezultatelor controlului fiscal, planului de investiţii al Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG), prevedea, printre altele, ca să existe 50 de alimentare, investitorul deţinând doar 20 de staţii proprii şi 24 de staţii arendate. Totuşi, a beneficiat de scutiri de TVA la comercializarea şi importul produselor petroliere în perioada 2011-2015, suma totală a înlesnirilor fiscale constituind 1 miliard 558 milioane de lei. De asemenea, investitorul a inclus deduceri la cheltuieli de 109 milioane de lei, ceea ce a redus semnificativ valoarea veniturilor impozabile. Auditorii susţin că din cei 319 agenţi economici care au beneficiat de scutiri la importul activelor care vor fi incluse în capitalul social, cinci agenţi economici au obţinut 52% din suma totală de 350 de milioane de lei. „Un singur agent economic a importat un avion de 350 milioane de lei, beneficiind de scutiri de taxe de 70 milioane de lei”, notează raportul de audit.

„Banditism pe orizontală şi pe verticală”

Preşedintele CCRM, Serafim Urechean, s-a arătat indignat de modul cum este administrat sistemul fiscal şi acumularea veniturilor la buget. „Este o bătaie de joc faţă de cetăţeni. Eu vreau să văd vreun gentleman de la Ministerul Economiei, care demult trebuia lichidat. Vom ajunge la rădăcină. Este vorba de Portul Giurgiuleşti. Din 1997 nu s-a schimbat nimic, iar operaţiunea continuă. Dacă aţi investit în 20 de staţii, primiţi ceea ce vi se cuvine. Combinaţia asta de a mulge Portul Giurgiuleşti. Acolo-i banditism şi pe orizontală, şi pe verticală. Până şi cele 120 de hectare luate adiţional de la Ucraina au fost împărţite. Facilităţi la metale feroase şi neferoase în sumă de 260 milioane de lei. Oamenii mor fără medicamente că trebuie să le plătească în spitale, dar aici facilităţi la metale”, a constatat preşedintele CCRM.

Autorităţile susţin că totul este legal

În acelaşi timp, Urechean a calificat acordarea înlesnirilor fiscale cazinourilor drept o modalitate de a sărăci statul. „Noi suntem bolnavi la cap? (...) Când citeşti materialele acestea te umflă râsul. Cazinourile activează fără venituri. Nu au venituri, dar ei muncesc săracii cu pierderi. Unde sunt cantinele sociale pentru bătrâni? Câte familii au ajuns nefericite din cauza jocurilor de noroc?”, s-a întrebat Serafim Urechean.

Reprezentanta Ministerului Economiei a declarat că instituţia va lua act de constatările CCRM privind activitatea PILG. „Conform legislaţiei în vigoare, activitatea jocurilor de noroc nu este în gestiunea Ministerul Economiei, dar a Ministerul Finanţelor. Acum patru ani, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de lege în acest sens foarte progresiv, bazat pe practica internaţională, care conţine reglementări foarte bune pentru ieşirea din situaţia care a fost la noi în ţară”, a menţionat funcţionarul.

Şi reprezentanta Ministerului Finanţelor a fost de acord că instituţia pe care o reprezintă este ultima instanţă interesată în acordarea înlesnirilor în situaţia critică de astăzi, iar aceste sume care nu ajung la buget afectează în primul rând activitatea instituţiei.