Efectele ratării finanţării din exterior: slăbirea economiei, apariţia revoltelor în societate şi migraţia populaţiei

Negruţă: Guvernatorul BNM a recunoscut implicarea politicului în activitatea instituţiei FOTO Adevărul

Lipsa finanţării externe în acest an va genera efecte în lanţ. Tabloul conturat de experţi reprezintă o economie slabă, tensiuni în societate şi mai mulţi moldoveni care fug din ţară.

Aproape 100 de milioane de euro au fost ratate de Republica Moldova, ca suport, numai din partea Uniunii Europene şi a Băncii Mondiale, din cauza instabilităţii politice, a lipsei unui nou program cu FMI şi a problemelor din sectorul bancar. În acest context, ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa a declarat la postul public de televiziune că Republica Moldova va fi lipsită, în general, în acest an de creditare externă.

Declaraţii şi gafe care alungă finanţatorii

Potrivit lui Negruţă, lipsa unui program cu FMI şi a unei echipe guvernamentale fac imposibile negocierile privind reluarea finanţării externe. „Problema noastră cea mai mare este sistemul bancar. Declaraţiile politice privind naţionalizarea celor trei bănci doar au speriat finanţatorii externi. O gafă a făcut şi guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăgăuţanu, care a declarat că lichidarea sau naţionalizarea BEM trebuie să fie hotărâtă de către partidele de la guvernare. Drăgăuţanu a recunoscut astfel imixtiunea politicului în activitatea BNM, care are statutul de instituţie independentă”, a subliniat fostul şef de la Finanţe.

Şi actualul ministru al Finanţelor, Anatol Arapu, a relevat problemele cu care se confruntă bugetul de stat în lipsa infuziilor instituţiilor financiare internaţionale. „Când a fost aprobat bugetul de stat era stipulat clar că acesta este viabil atât timp cât există finanţare din exterior. Astfel, acumulările se bazează pe veniturile fiscale. În acelaşi timp, valoarea comerţului exterior este alta decât cea prevăzută de Guvern. Dacă s-a estimat o scădere a importurilor de 15%, atunci noi avem deja în cinci luni o diminuare de 22%, respectiv veniturile vamale sunt mai mici”, a informat Arapu.

„Problema principală - clasa polică iresponsabilă”

Experţii prevăd faptul că această situaţia va genera un efect de domino pentru economia noastră. Astfel, economistul Alexandru Fală din cadrul Centrului Analitic „Expert Grup” susţine că problema principală este clasa polică iresponsabilă şi structurile statului controlate de grupurile oligarho-politice şi devalorizarea sectorului bancar, Republica Moldova fiind un stat captiv. „Instituţiile internaţionale nu pot conlucra cu un astfel de stat. Dacă în cazul Fondului Monetar Internaţional lucrurile stau un pic altfel, atunci Uniunea Europeană a blocat finanţarea anume din acest motiv. Cred că noi trebuie să atragem atenţia anume la problemele care se acutizează în interior. Noi chiar dacă primim aceşti bani, nu ne vom dezvolta mai bine şi chiar dacă am avea sute de milioane, nu vom asigura o dezvoltare economică durabilă. Trăim într-un stat unde în capul mesei nu este legea şi nu sunt create condiţii pentru un trai mai bun”, consideră expertul economic.

Există riscul unor revolte în societate

Potrivit lui Alexandru Fală, din punct de vedere economic, ne aşteaptă un an foarte dificil.  „Este un mesaj foarte clar din partea finanţatorilor: „Faceţi ordine în ţara voastră!”. În acest context, accentele trebuiesc plasate pe cauze şi nu pe efectele lipsei suportului financiar din exterior. Pe noi o să ne mai aştepte câteva şocuri, dar cel mai mare şoc va fi resimţit atunci când creditele de urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei celor trei bănci comerciale vor fi convertite în datorie publică. Iată atunci lucrurile vor fi interesante. Ca impact social, o să crească mai mult dorinţa de protest şi va creşte numărul celor care vor părăsi Republica Moldova”, susţine economistul.

În acelaşi timp, expertul Roman Chircă susţine că finanţarea externă este foarte importantă, dar accentul pus numai pe finanţare este exagerat. Astfel, analistul a declarat că, din punct de vedere tehnic şi financiar, suma este incomparabil de mică faţă de valoarea totală a bugetului. „Sigur că finanţarea externă înseamnă încredere, rating investiţional, iniţierea unor proiecte colaterale şi alte programe de cooperare”, a menţionat Roman Chircă.

Gaură de până la 10 miliarde de lei

El a admis posibilitatea că se încearcă sustragerea atenţiei de la alte lucruri care se produc în sfera finanţelor publice. „S-a creat o gaură bugetară după alegerile din noiembrie 2014 şi care continuă să se adâncească; au avut loc o serie de decizii guvernamentale secretizate. Sunt două fenomene care trebuie să stârnească îngrijorarea: funcţionarea de mai departe bine-mersi a Băncii de Economii, pe de o parte, şi gaura bugetară, precum şi limitarea cheltuielilor publice, pe de altă parte. Chiar reprezentanţii BNM spun că cetăţenii continuă să-şi păstreze banii la Banca de Economii. Nu ştiu dacă este o coincidenţă acest lucru. Totodată, nu există motive macroeconomice pe fundal pentru ca noi să avem o gaură atât de mare. Dacă adunăm 3,9 miliarde cu 1,2 miliarde şi alte sume similare putem estima o gaură care ar atinge zece miliarde de lei. Nu poate fi cauza reducerea exporturilor, chiar dacă s-au diminuat, şi nici scăderea remitenţelor”, a explicat expertul economic.

Efect indirect - economie în cădere liberă

Potrivit lui Roman Chircă, această gaură nu ar fi trebuit să fie. „Să asanezi o bancă în prag de faliment şi să reduci plăţile de la buget? Efectele de la asanarea unei bănci aflate în faliment sunt infime pe lângă cele ale asigurării unei stabilităţi a finanţelor publice. Se pare că se întâmplă altceva cu finanţele publice şi acest lucru are loc chiar în aceste momente. Un alt aspect mult mai grav al acestei situaţii este că valoarea bugetului reprezintă circa 25% din PIB, iar atunci când nu vor fi finanţate anumite proiecte investiţionale, companiile nu vor mai avea resurse. În rezultat, angajaţii nu îşi vor mai primi salariile, ceea ce va însemna reducerea cererii agregate  pe piaţa bunurilor şi serviciilor, ceea ce indirect va amplifica semnificativ efectele asupra creşterii economice”, a evidenţiat economistul.

Instituţiile statului nu mai primesc bani de la buget pentru investiţii, lucrări sau achiziţii.