Cum au trăit moldovenii în anul 1999. Meritele şi eşecurile guvernului Sturza

Experţii şi oamenii politici au păreri împărţite despre performanţele economice înregistrate şi deciziile adoptate în perioada când Ion Sturza era premier şi ministru al Economiei. Datele oficiale arată că anume în acea perioadă tendinţele negative în economie au atins un nivel record.

Ion Sturza, originar din satul Pârjolteni, Călăraşi, a absolvit Facultatea de Economie a Universităţii „V.I. Lenin”, iar după stagiul militar din 1983-1985 activează în calitate de referent în cadrul Asociaţiei de Prietenie cu Ţările Străine (1985-1987). În 1991, Ion Sturza devine fondatorul uneia dintre cele mai mari grupuri financiar-industriale din acea perioadă - „Incon”. Devine deputat în martie 1998, iar în mai este numit în funcţia de ministru al Economiei.

Candidat pe lista Partidului Democrat

Sturza devine premier în februarie 1999, fiind susţinut de preşedintele de atunci, Petru Lucinschi. Din guvernul condus se el au făcut parte Vlad Filat, în calitate de şef la Privatizare, Ion Păduraru, consilierul actualului preşedinte al Republicii Moldova, în calitate de ministru al Justiţiei, şi Anatol Arapu, şef la Finanţe. Peste 9 luni Ion Sturza este demis, iar în 2001 a candidat ca deputat pe lista Partidului Democrat, însă nu reuşeşte să ajungă în Parlament.

Având în vedere că situaţia economică a Republicii Moldova trecea printr-o criză fără precedent, opiniile privind calitatea guvernării sub Ion Sturza sunt diferite. Astfel, datele Biroului Naţional de Statistică arată că veniturile statului au crescut de la 2,7 miliarde de lei cât erau în 1998 la 3,1 miliarde de lei în 1999. În acelaşi timp, cheltuielile au crescut esenţial. Astfel, dacă în 1998 acestea însumau 3,02 miliarde de lei, în 1999 au ajuns la 3,49 miliarde de dolari.

Recorduri negative în economie pe vremea lui Sturza

În rezultat, deficitul bugetar a fost practic de două ori mai mare decât cel înregistrat în 2000. În acelaşi timp, informaţiile statistice mai denotă faptul că inflaţia a ajuns la un nivel record de 39% faţă de 8% cât era în 1998. Astfel, preţurile medii la produsele alimentare au ajuns să fie mai mari în 1999 cu 44%, iar la pâine - cu 55% faţă de anul precedent. Salariul mediu lunar a constituit 304,6 lei în 1999 faţă de 250,4 lei în anul 1998. În acelaşi timp, cheltuielile de consum constituiau 661,8 de lei, fiind în creştere cu circa 30% faţă de anul 1998.

Despre dificultăţile pe care le-a avut de întâmpinat Ion Sturza în perioada când se afla la conducerea guvernului a vorbit anterior chiar el într-o postare pe Facebook. Fostul premier a recunoscut că se instaurase în acea perioadă o panică, iar toţi indicatorii economici erau la pământ, iar restanţele la salarii şi pensii erau pentru o perioadă de la 6 la 12 luni.

„Ţara (Guvernul) nu a intrat în incapacitate de plată/default nici pe intern, nici pe extern (spre deosebire de Rusia şi ţările CSI), leul s-a depreciat cu doar 50% (pentru comparaţie, rubla - de 6 ori), datoria externă - deservită cu un discount de aproximativ 70 la sută. Exemplu - obligaţiunile Gazprom de circa 180 milioane au fost răscumpărate cu 30 milioane. Ţara a fost salvată de la un colaps iminent”, a scris atunci Ion Sturza. 

Moldovagaz - cadoul oferit ruşilor de către Guvernul Sturza

Printre meritele care îi sunt atribuite lui Ion Sturza în scurta perioadă în care s-a aflat la conducere se numără crearea judeţelor, realizarea mai multor privatizări, măsuri bugetar-fiscale şi reforme agrare. Totuşi, Guvernul Sturza a găsit o modalitate calificată drept defectuoasă de către experţi pentru criza energetică, reorganizarea Moldovagaz fiind considerată drept un cadou pentru Gazprom prin care a fost cedat ruşilor practic jumătate din patrimoniul complexului autohton de gaze. Astfel, în contul datoriilor, Rusia a ajuns să deţină o cotă de 50% din capitalul Moldovagaz, iar Chişinăul să controleze doar 35,5% din pachetul de acţiuni.

Firmele lui Ion Sturza câştigă licitaţii valoaroase de la stat

La momentul actual, Ion Sturza este implicat în gestionarea afacerilor pe care le deţine, majoritatea şi cele mai cunoscute fiind dezvoltate peste Prut. Totuşi, potrivit unei investigaţii a „Ziarului de Gardă”, Sturza deţine două firme - „Instacon” şi „Agroinstal Plus” - care au câştigat în ultimii ani licitaţii de 5 milioane de lei de la instituţii ale statului. Soţia sa, Stela, este fondatoare a unei companii în domeniul farmaceutic, care se află acum în proces de lichidare. Familia Sturza deţine în suburbia Chişinăului o casă de 134 metri pătraţi şi un apartament în centrul Capitalei.

Despre afacerile de peste Prut, presa a scris că Ion Sturza a înfiinţat în 2002 împreună cu grupul Rompetrol compania Rompetrol Moldova, a fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu, fiind cel care a implicat kazahii în această afacere şi, astfel, aducând prejudicii statului român. După ce se retrage în 2009 de la Rompetrol, înfiinţează fondul de investiţii „Fribourg Capital”, ulterior deţine retailerul on-line Elefant.ro, un parc industrial în Cluj sau dezvoltă afaceri în minerit în zona Maramureşului.

Averea sa este estimată, potrivit Forbes, la 90-95 milioane de euro.