Cota TVA în agricultură s-a modificat de şapte ori în şase ani

Majoritatea parlamentară vrea să reducă de la 20% la 8% taxa pe valoare adăugată la produsele agricole, argumentându-şi intenţia prin dorinţa de a-i ajuta pe ţărani. Experţii vorbesc, însă, despre o decizie cu iz electoral şi critică schimbarea prea frecventă a legislaţiei fiscale

O serie de proiecte de legi importante pentru sectorul agrar sunt pe agenda actualei sesiuni parlamentare. Este vorba de reducerea cotei TVA de la 20% la 8%, scutirea de TVA la importul de echipamente agricole, acordarea unor facilităţi pentru irigare şi dreptul de a importa produse petroliere oferit marilor producători agricoli.
„Prin aceste iniţiative legislative, ne propunem să susţinem producătorii agricoli şi să sporim investiţiile în sectorul agrar, ceea ce va duce la creşterea productivităţii agricole şi folosirea unor noi metode de protejare a culturilor agricole“, argumentează deputatul Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe.

RECUNOSC CĂ AU GREŞIT

Examinarea proiectului de lege privind reducerea cotei TVA a fost amânată ieri „din motive tehnice şi ca urmare a unor solicitări din partea procesatorilor de produse agricole“, după cum a precizat vicepreşedintele Parlamentului, Adrian Candu. Deputatul a dat însă asigurări că documentul va fi adoptat, după consultări cu întreprinderile din industria alimentară.
Autorii iniţativei (liberali-democraţii Veceslav Ioniţă şi Ion Balan, democraţii Adrian Candu şi Mihai Solcan şi liberal-reformatorul Anatol Arhire) recunosc că decizia Parlamentului de anul trecut de a majora cota TVA a fost o greşeală. „Mecanismul actual de aplicare a TVA şi de restituire a 60% din valoarea taxei duce la un tratament inechitabil a agenţilor economici, generează nemulţumiri şi nu stimulează investiţiile în agricultură“, explică ei în nota informativă.

Pierderi de 60 de milioane de lei

Numai în cazul zahărului din sfeclă, parlamentarii constată că majorarea taxei de la 8% la 20%, din 1 ianuarie 2013, a sporit contrabanda din Ucraina şi a adus prejudicii bugetului de stat. „Majorarea TVA la zahăr nu a contribuit la venituri suplimentare la buget, ci dimpotrivă a stimulat contrabanda şi, conform estimărilor, statul ar putea pierde circa 60 de milioane de lei, dacă nu se vor întreprinde măsuri urgente“, exemplifică autorii proiectului.
Asta deşi anul trecut, când s-a introdus cota de 20%, atât ministrul Finaţelor de atunci, Veaceslav Negruţa, cât şi deputatul Veaceslav Ioniţă asigurau că măsura va combate evaziunea fiscală şi va pune în condiţii egale toţi producătorii agricoli.

TESTUL PENTRU GUVERNARE

Şi preşedintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, Alexandru Slusari, spune că în urma deciziei de anul trecut a scăzut competivitatea produselor agricole moldoveneşti şi se adună mai puţini bani iar la buget.
„Au avut de câştigat doar exportatorii, care beneficiază de restituirea TVA la livrarea peste hotare a produselor agricole“, a precizat preşedintele Uniagroprotect.
El se teme însă că, din cauza presiunilor pe care le-ar face FMI asupra autorităţilor, Parlamentul ar putea amâna sau chiar renunţa la votarea documentului. „Revenirea la cota de 8% la TVA este un test pentru actuala guvernare. După aceasta, deputaţii ar trebui să voteze şi alte prevederi, inclusiv majorarea fondului de subvenţii pentru agricultură, acordarea statutului de ramură strategică etc. Suntem gata să ieşim din nou la proteste, dacă nu vom fi auziţi“, a adăugat Alexandru Slusari.

SCHIMBĂRI CU SUBSTRAT ELECTORAL

„Din anul 2007 şi până în prezent, articolul din Codul Fiscal privind cota TVA la produsele agricole a fost modificat de şapte ori, adică mai des de o dată pe an, ceea ce denotă o lipsă totală de coerenţă în politica fiscală a statului. Asemenea modificări radicale trebuie făcute cu atenţie şi în baza unor analize profunde, dar şi după discuţii cu toate părţile vizate“, comentează economistul Viorel Chivriga.
În opinia expertului, schimbările frecvente pot provoca chiar şi falimentul unor agenţi economici. „Întreprinderile agricole au nevoie de o previzibilitate a politicii fiscale pentru a-şi putea planifica activităţile. Soluţia optimă ar fi ca, după această modificare, să fie impus un embargo de vreo doi ani, în care să nu mai umble la cota TVA în agricultură“, este de părere specialistul.
Expertul consideră că iniţiativa are şi un substrat electoral. „Este cel puţin straniu că în 2012, când am avut un an agricol foarte prost, guvernarea a decis să majoreze TVA, iar în 2013, când situaţia este din contra mai bună, vor să reducă taxa“, concluzionează Viorel Chivriga.