Cetăţenii moldoveni sunt mai inteligenţi decât politicienii care îi conduc

Comparativ cu România din primul deceniu postcomunist, şi în Republica Moldova de acum electoratul este mai convins de ideea europeană decât sunt politicienii. Cu toate că este membru al NATO şi al UE, România nu poate rămâne indiferentă faţă de agresiunea asupra Ucrainei şi faţă de ameninţările la adresa Republicii Moldova.

Sorin Bocancea, politolog şi decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Petre Andrei din Iaşi, a subliniat într-un interviu pentru Adevărul Moldova că Zidul Berlinului s-a mutat deja la Kiev, existând astfel riscul ca acesta să se prăbuşească peste românii de pe cele două maluri ale Prutului.

Ce a însemnat pentru România, Republica Moldova şi Ucraina anului 2014? Ce semnificaţie a avut 2014, luând în considerare scrutinurile electorale desfăşurate în aceste state şi jocul geopolitic în care acestea sunt incluse sau atrase?

Pentru cele trei ţări, anul 2014 a însemnat un an de cotitură. Aflate în spaţii politice diferite sub aspect formal, ele aparţin unei regiuni cu aceleaşi ameninţări. Cu toate că este membru al NATO şi al UE, România nu poate rămâne indiferentă faţă de agresiunea asupra Ucrainei şi faţă de ameninţările la adresa Republicii Moldova.

Comparând rezultatele alegerilor din Ucraina şi Moldova, constatăm că, aflându-se sub atacul Rusiei, ucrainenii au optat pentru o conducere politică pro-europeană; nefiind deocamdată atacaţi, dar cu spectrul unui posibil atac din partea Rusiei, moldovenii au avut un vot ezitant. Concentrându-se mai mult asupra eşecurilor guvernării forţelor politice pro-europene, prin votul lor moldovenii au trecut în plan secund prioritatea naţională: integrarea euro-atlantică. Cei ce nu au reuşit victoria în alegeri trebuie să mediteze profund asupra a ceea ce nu au făcut pentru ţara lor, pentru că proruşii câştigă prin votul negativ pe care electoratul îl dă pro-europenilor dezbinaţi politic şi ineficienţi administrativ.

Aţi afirmat recent că Cortina de Fier se va muta în Ucraina. În ce măsură acest lucru ar putea fi posibil şi ce ar însemna această nouă realitate politică pentru Republica Moldova?

Putem constata că „Zidul Berlinului” s-a mutat deja la Kiev. Gesturile politice ale liderilor politici implicaţi în „chestiunea ucraineană” dovedesc acest lucru. Valul de democratizare ce se deplasează dinspre aria culturală şi politică occidentală spre Est s-a lovit de un nou zid. Din fericire pentru românii de pe cele două maluri ale Prutului, acum ne aflăm în partea occidentală a noului zid. În politica mondială au existat şi există graniţe, praguri, cortine şi ziduri. Depinde de care parte te situezi. Acum, noi ne situăm de partea fastă a zidului. Nu ştim cât va dura acesta. Este de dorit să se prăbuşească mai repede decât cel de la Berlin. Important este să nu se prăbuşească peste noi. Dacă România, graţie statutului pe care îl are şi parteneriatului strategic cu SUA, este mai protejată de ameninţările ce decurg din această situaţie, Republica Moldova trebuie să continue politica de apropiere faţă de organizaţiile care acum garantează securitatea şi integritatea României.

Trebuie România să-şi regândească relaţia cu Republica Moldova având în vedere evoluţiile politice de la Chişinău (guvern minoritar cu sprijinul comuniştilor, dezechilibru valutar, ritm lent al reformelor)?

România trebuie să-şi continue politica faţă de Republica Moldova, deoarece ea are din ce în ce mai mulţi cetăţeni români în stânga Prutului. Într-o realitate fluidă cum este cea din zona noastră acum, importantă este o politică fără mari mişcări şi şocuri. Constanţa şi coerenţa trebuie să definească relaţiile bilaterale dintre cele două state. Şi UE s-a construit pas cu pas, după cum a proiectat-o Jean Monnet, şi mai puţin prin gesturi şi declaraţii spectaculoase care, de cele mai multe ori, pot genera nelinişti şi interpretări eronate. Important este să nu se abandoneze cursa, fiindcă istoria, uneori, oferă oportunitatea realizării idealului. Important este ca momentul să te găsească pregătit.

Curentul pro-european al populaţiei din Moldova a atins o cotă de care politicienii nu au cum să nu ţină seama. Nici comuniştii nu ar fi luat acest scor electoral dacă nu ar fi avut un mesaj pro-european. Important este ca toate forţele politice care au avut mesajul pro-european să înţeleagă că trebuie să ajungă la o formulă care să facă ţara guvernabilă şi care să nu îi rateze parcursul european. Altfel, vor ajunge, cum spune o vorbă veche, să se bată precum calicii pe ceaunul gol. Ratarea parcursului european îi va face pe toţi perdanţi.

Mai poate Republica Moldova să practice astăzi un balans politic, un joc la două capete între UE şi Rusia, având în vedere paşii făcuţi deja spre un viitor european?

Republica Moldova trebuie să înveţe din greşeala României, care a avut zece ani de politică duplicitară în raport cu UE. Această politică păguboasă, ce poate da impresia unor câştiguri pe termen scurt, dar care poate duce o ţară spre un eşec istoric, nu este agreată în lumea europeană. Să nu avem impresia că europenii au descoperit politica după noi. Cei zece ani de duplicitate au ţinut România departe de standardele europene şi de banii europeni. Până la urmă, România tot s-a integrat, fiindcă populaţia a dorit acest lucru foarte mult, mai mult decât politicienii ei din acea perioadă. Politicenii din Moldova trebuie să înţeleagă acest lucru, pentru că altfel se va deschide o falie între ei şi cetăţenii pe care îi reprezintă. Ca şi în România din primul deceniu postcomunist, şi în Republica Moldova de acum electoratul este mai convins de ideea europeană decât sunt politicienii. Aceştia din urmă trebuie să lase disputele mediocre pentru funcţii şi privilegii şi să aibă acum „mintea românului cea de pe urmă”.

Sorin Bocancea este politolog, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este doctor în filosofie şi în ştiinţe politice, domeniile de competenţă fiind filosofia politică şi studiile europene. Este director al Revistei de ştiinţe politice Polis, editor-coordonator al revistei de cultură Timpul şi blogger al platformei adevarul.ro. Este preşedinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor.