Casa părintească, locul în care renasc tradiţiile

La muzeul „Casa Părintească" din Palanca, raionul Călăraşi, vă puteţi întoarce în timp. Tatiana Popa este gata să vă povestească totul despre obiceiurile moldovenilor şi să vă înveţe să croşetaţi sau să faceţi covoare.

Tatiana Popa (70 de ani) este o femeia bogată, nu în aur şi bani, ci în tradiţii şi amintiri. În satul Palanca din Călăraşi, unde 90% dintre săteni sunt ucraineni, fosta profesoară de estetică şi lucrător în cultură, a reparat casa în care au locuit buneii şi părinţii ei şi a transformat-o într-un centru cultural.

Odată ce întri în curte, uiţi de lux şi chinezării, eşti în gospodăria unei case ţărăneşti, unde miroase a plăcinte, iar uşa este tot timpul deschisă pentru vizitatori. Muzeul este primul lucru care-ţi sare în ochi. Aici, la intrare, în loc de papuci, primeşti ciupici din lână şi pentru doar cinci lei afli tainele clădirii ce datează de la 1900.

„Este casa părinţilor şi buneilor mei, pe care am pierdut-o în 1945, când l-au arestat pe tata şi l-au trimis în Siberia, iar eu cu mama, care era însărcinată, am rămas pe drumuri", rememorează gazda. „Am trăit prin păduri, pe la rude, prin case părăsite, iar aici era sovietul sătesc, depozit şi chiar loc de întrunire a KGB-iştilor. Am recuperat-o în 1999, iar în 2000 am deschis muzeu", povesteşte Tatiana.

Aici se lucrează mai tot timpul

În timp ce asculţi istoria muzeului, treci prin odăiţele casei şi printre zecile de articole păstrate de pe vremea părinţilor Tatianei sau făcute de femeile şi copiii din satul Palanca. Te poţi plimba în Casa Mare, unde vei afla ce se punea pe vremuri în cufărul cu zestre. Tot aici mai găsiţi modele de cămăşi lungi din cânepă, costume din borangic, basmale, catrinţe, ii, covoare şi prosoape.

În casa-muzeu se şi lucrează, mai tot timpul. „Se brodează, se fac haine populare, se croşetează. Renaştem tradiţia. Femeile şi copiii lucrează, iar mai apoi le vând şi-şi iau 75% din preţ", explică proprietara casei. Gospodinele spun că aceasta este o şansă de a câştiga un ban în plus. „Brodez şi croşetez din clasa a IV-a, îmi place, aşa că am hotărât să folosesc acest dar. Acest tip de lucru mă calmează şi mă ajută să fac un ban la ţară fără a fi nevoită să plec undeva", mărturiseşte Tatiana Vartic (57 de ani), care frecventează tot timpul şezătorile de aici.

Ţesătură „ţâţa fetei"

Lucru în atelier nu este doar pentru locuitorii din sat, orice turist sau vizitator poate încerca să facă ceva cu propiile mâini. Cei mai nerăbdători pot cumpăra lucruri gata făcute. Preţul unei ii porneşte de la 1.000 de lei, broderiile de la 15 lei, prosoapele variază de la 150 la 800 de lei, ciorapii din lână costă între 30-50 de lei, iar feţele de masă, în funcţie de lungime şi broderie, pot ajunge la 3.000 de lei.

Tot aici puteţi cumpăra şi covoare curative. „Coasem covoare în bumbi, care popular se mai numesc şi «ţâţa fetei». Este foarte bun. Un covor de 2,5 metri pe 1,7 costă 5.000 de lei, dar se munceşte foarte mult la el", menţionează gazda casei. Tot aici, odată cu tradiţiile s-au păstrat şi cuvinte neaoşe ca de exemplu „dugheană". „Acest cuvânt a dispărut din vocabular. Avem bar, market, tot ce doreşti. Mă supără şi mă doare pentru că lumea nu ştie", spune cu tristeţe directoarea muzeului.

Târg tradiţional de sărbătorile de iarnă

Şi pentru că au rămas câteva săptămâni până la sărbători, vă recomandăm să vizitaţi localitatea pe 13 ianuarie, când este organizat un târg. Atunci locuitorii vin cu lucruri tradiţionale, dar şi dulciuri, pe care le vând. Vă puteţi plimba cu sania sau participa la şezătorile tradiţionale, ce se fac, de cele mai multe ori, în weekend. „La sărbătorile de iarnă, aici, se adună aproximativ 100 de oameni. Vin cete de câte 27 de oameni cu măşti, care fac spectacol. A doua zi dimineaţă colacii care au fost primiţi noaptea pentru colindat se pun pe mormitele flăcăilor decedaţi. La 6 dimineaţă cimitirul este în lumânări", spune Tatiana.

Handmade de export din Palanca

Datorită unor programe internaţionale, Tatiana Popa, dar şi femeile care lucrează în atelierul din „Casa Părintească" fac broderii ce ulterior ajung în Europa, dar şi în Asia. „La începutul acestui an am fost vizitaţi de către un designer german, Isabell de Hillerin, care a lucrat cu noi şi a inclus broderiile noastre pe hainele din colecţia ei de primăvară-vară din 2013", se mândreşte directoarea muzeului. Vara, colecţia a fost prezentată în cadrul unui fashion show la Berlin, iar colaborarea dintre designul din Germania şi femeile din sat continuă.

Oamenii care vin aici găsesc liniştea de care au nevoie şi pot intra uşor în atmosfera de sărbătoare
Tatiana Popa, directoarea muzeului

Transport
Din Chişinău până la Palanca sunt peste 80 de kilometri. Puteţi ajunge cu maşina sau cu un microbuz de rută.

Cazare
Turiştii care vor să rămână în sat se pot tocmi cu localnicii, care iau câte 15 lei pe noapte. Vara însă puteţi rămâne la taberele organizate la muzeu.

Pranz
Dacă „vă este tare soacra" şi ajungeţi exact când gazda face plăcinte la cuptor, nu veţi mai dori să plecaţi. Cel mai bine ar fi însă să veniţi cu mancarea pregătită de acasă.

Evenimente
În fiecare an, la „Casa Părintească" se organizează tabere de vară, unde puteţi sta o săptămână împreună cu cei mici. Veţi plăti de la 150 de lei pe zi, în preţ sunt incluse cazarea şi trei mese pe zi, dar şi atelierele de lucru.