Cartea Roşie a Moldovei, de două ori mai groasă

În curând, va fi lansată o nouă ediţie a Cărţii Roşii a Republicii Moldova, care include un număr aproape dublu de specii pe cale de dispariţie. Experţii spun că situaţia este gravă.

Cea de-a treia ediţie a Cărţii Roşii va fi lansată la începutul anului viitor şi include 427 de specii vulnerabile, periclitate şi critic periclitate, dintre care  219 sunt animale şi 208 - plante. Comisia Naţională a Cărţii Roşii, care a aprobat listele încă în februarie, nu le face publice până la lansarea volumului. Cifrele indică însă practic o dublare a soiurilor pe cale de dispariţie, ţinând cont de faptul că în ediţia precedentă, din anul 2001, se numărau 126 de specii floristice şi 116 faunistice. Prima variantă a Cărţii Roşii, din anul 1978, conţinea doar 29 de varietăţi de animale şi 26 - de plante. Astfel, timp de 22 de ani, numărul lor a crescut de patru-cinci ori.

DE VINĂ SUNT OAMENII

Specialiştii spun că majoritatea au ajuns în pericol din cauza valorificării excesive a terenurilor agricole, poluării apelor şi a solului, reducerii suprafeţelor împădurite. Actualizarea Cărţii Roşii este una dintre măsurile de combatere a acestei tendinţe.

„Moldova este semnatară a 11 convenţii şi tratate internaţionale care stabilesc cerinţe stricte vizavi de stoparea pierderii diversităţii biologice. Elaborăm măsuri de conservare a speciilor rare pentru că mediul ambiant este viaţa noastră“, explică Ala Rotaru, şefa Direcţiei biodiversitate de la Ministerul Mediului.

Potrivit ei, autorităţile planifică să lărgească ariile naturale existente în ţară şi să creeze parcuri naţionale noi: la Orhei, pe Nistru (în regiunea Căuşeni-Talmaza) sau rezervaţia biosferică Delta Dunării - Prutul de Jos (în comun cu România şi Ucraina). „Printre altele, lucrăm la implementarea programului reţelei ecologice naţionale, care va uni căile de migrare a animalelor de pe teritoriul ţării noastre cu statele vecine. Mai avem proiecte legate de securitatea biologică, educarea agenţilor economici şi includerea orelor speciale în programa şcolară“, adaugă specialista. 

Intenţionăm să educăm agenţii economici şi vom include ore speciale în programa şcolară. Ala Rotaru, şefă de direcţie Ministerul Mediului Ca să schimbăm într-adevăr situaţia, e nevoie de un set de măsuri ample, nu doar de educaţie. Vladimir Garaba, vicepreşedintele Mişcării Ecologiste

„LA OMUL SIMPLU AJUNGE MAI GREU“

Vladimir Garaba, vicepreşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, consideră situaţia cu adevărat îngrijorătoare. „Este rezultatul activităţii umane nechibzuite: înrăutăţim calitatea mediului, micşorăm habitatele. E un semnal că la noi totul merge exclusiv spre înrăutăţire“, comentează specialistul.

Ecologistul mai spune că e nevoie de măsuri complexe. „La omul simplu ajunge mai greu. Pentru ca să schimbăm situaţia, e nevoie de un set de măsuri ample, nu doar de educaţie. Trebuie să restabilim habitatele naturale, mai ales în zonele umede, de unde au dispărut foarte multe specii de animale, să îmbunătăţim exploatarea resurselor forestiere, să lărgim pădurile, ariile protejate şi să le gospodărim adecvat“, conchide Vladimir Garaba. ;