Au mânat caii satului pentru a scăpa de secetă

Căruțașii din Hârjauca s-au adunat la Parada Cailor

De câţiva ani, de Sfântul Ilie, în comuna Hârjauca, raionul Călăraşi, este organizată o paradă a caiilor, ritual străvechi de chemare a ploii pe timp de vară. În aceeaşi zi, ţăranii sfinţesc roadele câmpului.

Oamenii s-au adunat la biserică dis-de-dimineaţă. Preotul a oficiat o slujbă de binecuvântare a grânelor şi a gospodarilor care au animale. A fost sfinţită pâinea coaptă din grâu de anul acesta. După liturghie, sătenii şi-au împărţit unul altuia câte o bucată de pâine.

La amiază, au mers în centrul satului pentru a asista la Parada căruţelor şi a cailor. Cei circa 20 de căruţaşi înscrişi în concurs au defilat prin centrul localităţii spre admiraţia spectatorilor. Ei şi-au împodobit animalele cu flori, panglici de diferite culori, i-au legat cu prosoape şi au agăţat de ei colaci. Iar în căruţe au aşternut lăicere ţesute de părinţi şi bunei. Ţăranii l-au provocat astfel pe Sfântul Ilie despre care se spune că se plimbă cu trăsură de foc prin cer şi cheamă ploaia pe timp de secetă.

Organizatoarea sărbătorii, Tatiana Popa, le-a împărţit tuturor hulubaşi proaspăt scoşi din cuptor. Calul lui Serghei Vartic, împodobit cu un trandafir roşu în frunte, şi căruţa sa nouă i-au cucerit pe membrii juriului care l-au declarat „Gospodarul cu cel mai frumos car". Sătenii i-au dedicat acestuia o horă, luându-l în mijloc să-l vadă toată lumea. „E mare cinste să deţii acest titlu. Mai ceva ca om merit", a exclamat Vasile, unul dintre săteni.

PLOAIA NU S-A LĂSAT MULT AŞTEPTATĂ

„De Sfântul Ilie sunt binecuvântaţi gospodarii ce au animale, îndeosebi cei care au cai. Este cel mai harnic animal, care are grijă de securitatea gospodarului. Calul îl ia pe om dimineaţa de acasă şi îl duce unde acesta are nevoie. Iar seara trebuie să-l aducă la nevastă şi copii întreg şi nevătămat. La români se sfinţesc caii. Biserica de la noi însă refuză, pe motiv că se sfinţeşte doar ce intră în lăcaşul sfânt", a explicat Tatiana Popa.

Spre bucuria tuturor, la încheierea ritualului pe cer au pus stăpânire nori grei de ploaie. Oamenii, sufocaţi de atâta căldură, au continuat să danseze fiind răcoriţi de bobiţe mari de ploaie.

Oaspeţii s-au adăpostit mai apoi la Muzeul „Casa Părintească" al Tatianei Popa. Acolo au fost întâmpinaţi cu ţuică. Apoi au degustat bucate specifice sărbătorii: ardei umpluţi şi plăcinte.

Femeia a făcut muzeu din casa părintească după ce a redobândit dreptul de proprietate. Sovieticii i-au deportat părinţii în Siberia, confiscându-le averea. Tatiana Popa a amenajat aici un centru de artizanat, unde sunt conservate obiceiurile de la ţară, lucru ce îi aminteşte de părinţi. Potrivit unei tradiţii, cei care îi calcă pragul lasă bani sub preşul de la uşă ca să mai revină.

Deseori la muzeu sunt organizate ateliere de creaţie, în cadrul cărora femei şi bărbaţi sunt învăţaţi meşteşugurile strămoşeşti. Chiar a doua zi după Sfântul Ilie aici s-au adunat gospodine din toată Moldova să înveţe a ţese covoare şi a împleti.

„Am făcut atâta drum ca să mă învăţ să ţes covoare. Aici sunt meşteri tare iscusiţi", a spus Nina Capsamun din Ceadâr- Lunga, nerăbdătoare să încerce tehnici necunoscute de ea deocamdată.

MEŞTERII POPULARI ŞI-AU VÂNDUT REPEDE OBIECTELE

La sărbătoare au participat mai mulţi meşteri populari din diferite zone ale ţării. Eugenia Moldovanu a venit tocmai de la Bălţi. Ea confecţionează lucrări din fibre vegetale: pănuşi, lozii, papură, paie. Femeia le propunea vizitatorilor coroniţe, pălării, clopoţei, îngeraşi. Cele mai scumpe erau figurinele de oameni făcute din pănuşi, printre care şi femeia cu pâine în mână, simbolul Bălţiului.

Ştefan Ciobanu este meşter popular din Călăraşi. El a venit cu obiecte făcute din lemn. La masa lui stăteau gospodinele în rând nerăbdătoare să-şi cumpere vreun obiect pentru bucătărie şi o droaie de copii ademeniţi de maşinuţe şi avioane gata parcă să-şi ia zborul.
„Nu mă interesează nimic în afară de lemn. Sursa mea de inspiraţie este pensia mizeră pe care o primesc", a spus în glumă Ştefan Ciobanu, care s-a lăudat că lucrări de-ale lui pot fi găsite în toată Europa, dar şi în Statele Unite ale Americii.

CURSE DE CĂRUŢE PE ULIŢELE DE LA LOZOVA

Sâmbătă, la Lozova, Străşeni, doritorii de senzaţii tari agroturistice au avut parte de o cursă cu atelaje trase de cai, pe uliţele satului. Pentru câte 200 de lei, mai mulţi turişti străini au închiriat cinci căruţe, cu localnici pe post de „jochei". Toate atelajele s-au întrecut într-o competiţie de la intrarea în sat până la Rezervaţia „Codrii", din apropiere, pe un traseu special ales astfel încât să nu încurce traficul rutier obişnuit din zonă. În total 12 kilometri de asfalt, uliţe de ţară, denivelări şi drumuri pietruite. La întoarcere, câştigătorii ineditei curse au fost „premiaţi" cu sarmale în foi de viţă de vie şi vin din beciul organizatorilor.