Analiză. Rolul asistenţei UE în desprinderea Republicii Moldova de Federaţia Rusă

Dedicaţia pentru reforme, afişată de autorităţile Moldovei, arată convingător pentru UE, care în răspuns îşi multiplică asistenţa sa financiară. Cu ajutorul acesteia, guvernarea poate menţine stabilitatea politică internă şi consolida suveranitatea în spaţiul geopolitic, afirmă expertul politic Dionis Cenuşă într-o analiză pentru IPN.

Politica externă a Moldovei mişcă ţara, cel puţin din perspectivă diplomatică, în direcţia Uniunii Europene (UE), dar schimbările practice din politica internă au o viteză mai inferioară. Chiar dacă apropierea cu UE este dorită în tempouri rapide şi în toate domeniile, din motive pur obiective, procesul necesită timp. Tentativele de a grăbi artificial unele reforme majore au generat deocamdată efecte adverse, cu costuri politice, care se acumulează, pentru guvernarea de la Chişinău. Lucrurile sunt complicate de povara energetică, rezultată din desprinderea de Rusia. Odată cu migraţia forţelor pro-ruse în opoziţie au fost anulate bonusurile geopolitice ruseşti sub formă de preţ mai mic pentru gazele naturale importate (IPN, Noiembrie 2021). Capacitatea de reformare a sectorului energetic şi disponibilitatea finanţării europene sunt principalele modalităţi de depăşire a dependenţei energetice de Rusia. Contrar soluţiilor relativ simple utilizate de UE pentru a susţine exportatorii moldoveni şi a diminua efectele restricţiilor comerciale ruseşti în 2013-2014, criza gazelor pe care o traversează Moldova în prezent necesită o modernizare serioasă a sectorului energetic naţional. Sectorul are nevoie de instituţii de stat şi companii cu transparenţă şi contabilitate ireproşabilă pentru a atrage investiţii, un cadru de reglementare profesionist şi complet depolitizat, precum şi de coridoare fizice funcţionale pentru a stimula competiţia din contul producerii interne şi importului diversificat de resurse energetice. În mod indirect, preţul simbolic şi material pentru desprinderea Moldovei de Rusia în domeniul energetic este plătit de actuala guvernare prin intermediul sprijinului financiar al UE.

Este indubitabil că s-a conturat un consens puternic în relaţia guvernării Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) cu instituţiile europene privitor la perspectivele de reformare a ţării. Problemele generate de relaţiile dificile cu Rusia activează o solidaritate geopolitică robustă din partea Bruxelles-ului. Uneori, se creează impresia că unitatea dintre elita politică moldovenească şi UE este mai strânsă decât relaţiile guvernării cu actorii locali. În timp ce dinamica dialogului UE-PAS este excelentă, lucruri opuse se observă în modul cum autorităţile moldoveneşti interacţionează cu opoziţia şi societatea civilă rămasă în afara procesului de recrutare a guvernării. Se intensifică vocea celor din rândul opoziţiei şi al societăţii civile care sunt nemulţumiţi de exclusivismul majorităţii monocolore controlată de PAS în procesele de reformă (IPN, Februarie 2022). În timp ce guvernarea este destul de selectivă în procesul de preluare a sugestiilor parvenite de la societate civilă, aceasta are tendinţa de a ignora opoziţia în totalitate. Lipsa unei experienţe de guvernare solide, „oboseala politică” provocată de perpetuarea crizei pandemice şi a celei energetice, precum şi dispariţia justificărilor care să acopere eşecurile comise, sporesc vulnerabilitatea guvernării. În consecinţă, se extind segmentele publicului care practică o evaluare mai critică a guvernanţilor, lucru care era tabu imediat după venirea PAS la putere în 2021.

Deocamdată, aprecierea guvernării pentru ambiţiile sale pro-europene prevalează asupra obiecţiilor vizavi de neajunsurile reformelor. Această particularitate menţine stabilitatea vectorului european în preferinţele majorităţii cetăţenilor. Totuşi, dacă percepţia publicului vizavi de performanţa guvernării se va desincroniza şi distanţa prea tare de modul cum UE tratează guvernarea de la Chişinău, atunci dezamăgirea publicului în UE va fi inevitabilă. Evoluţia actuală din relaţiile bilaterale predispune la optimism cu privire la durabilitatea procesului de integrare europeană, în principal deoarece partidul de la guvernare nu se opune reformelor, ci doar, în varii cazuri, le aplică greşit. Chiar dacă autorităţile moldoveneşti manifestă calităţile caracteristice unui „elev harnic”, acestea oricum au nevoie de o ghidare realistă şi onestă din partea UE pentru a nu-şi eşua propriile reforme.

Efectele asistenţei UE

În domeniul reformelor structurale, al modernizării sectoriale şi al integrării economice, UE este percepută drept model de inspiraţie şi sursă majoră de finanţare, în special pentru situaţiile de criză. Atât oportunităţile de colaborare, cât şi disponibilitatea UE de a sprijini Moldova depăşesc cadrul Acordului de Asociere.

Pe de o parte, UE demonstrează deschidere totală pentru agenda politică a guvernării PAS, fără a pune la îndoială intenţiile sau calitatea reformelor. În centrul atenţiei este evaluarea judecătorilor şi procurorilor, care, conform unor estimări optimiste, ar trebui să înceapă nu mai devreme de vara lui 2022. Realizarea acestei reforme va permite curăţarea justiţiei de elemente corupte. Alte domenii care răsună frecvent în discuţiile bilaterale cu UE sunt combaterea corupţiei, digitalizarea, energia regenerabilă, mediul înconjurător şi altele. Mai nou, guvernarea de la Chişinău urmăreşte să complementeze, în funcţie de compatibilitate, realizarea Acordului de Asociere cu UE cu implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Moldova-NATO pentru 2022-23 (MAEIE, Ianuarie 2022). Îmbinarea eforturilor UE şi NATO pot facilita derularea reformelor menite să consolideze statalitatea şi stabilitatea ţării, mai ales în contextul instabilităţii regionale provocate de ameninţările ruseşti la adresa Ucrainei şi a securităţii europene (IPN, Ianuarie 2022). În orice caz, sunt necesare “foi de parcurs” pe fiecare domeniu de interes comun, unde să fie stipulate nevoile părţii moldoveneşti şi, respectiv, instrumentele aflate la dispoziţia părţii europene. Punctul de pornire trebuie să fie Agenda de Asociere şi Planul Naţional de implementare a Acordului de Asociere. Doar după ce primul document se materializează poate fi elaborat cel de-al doilea. În absenţa lor, guvernul foloseşte în calitate de coordonate obiectivele politice din programul de guvernare, care deşi reflectă spiritul Acordului de Asociere cu UE prezintă doar o mică fracţiune a acestuia.

Pe de altă parte, asistenţa financiară a UE joacă un rol central în asigurarea stabilităţii politice din Moldova. După asistenţa nerambursabilă de 60 de milioane EUR, aprobată la finele lui 2021, pentru gestionarea crizei energetice, Bruxelles-ul a promis să mai aloce încă 5 milioane EUR pentru a sprijini schema de compensare pentru populaţia vulnerabilă (NewsMaker, Februarie 2022). Adiţional, Comisia Europeană a iniţiat procedurile premergătoare unei noi asistenţe macro-financiare de 150 de milioane de EUR, a cărei debursare va fi condiţionată de reforme şi ar putea începe deja în 2022. De asemenea, prin intermediul alocării de vaccinuri anti-COVID-19, UE şi statele membre contribuie suplimentar. Cele peste 1 milion de vaccinuri recepţionate sub formă de donaţii sau prin intermediul platformei COVAX au asigurat economii de zeci de milioane de euro din bugetul ţării. Pe lângă asistenţa acordată autorităţilor, UE este determinată să susţină societatea civilă în continuare, păstrându-şi poziţia de donator-cheie. Proiectele finanţate de UE asigură funcţionarea multor organizaţii din societatea civilă care, la rândul său, susţin reformele şi asigură o supraveghere democratică asupra guvernării. În anii 2022-23, bugetul UE prognozat pentru societatea civilă din Moldova ar putea depăşi 14 milioane EUR. În totalitatea sa, asistenţa financiară europeană permite guvernării să aibă o politică externă mai autonomă, în particular, în raport cu Moscova.

În loc de concluzii...

Ca procesul de integrare europeană să fie previzibil şi eficient, acesta trebuie concretizat în acţiuni măsurabile. De asemenea, procesul de integrare europeană trebuie să devină cât mai inclusiv, contrar anumitor percepţii că  de acesta ar beneficia elitele pro-europene. Fără o agendă europeană clară şi inclusivă entuziasmul pro-european curent din societate riscă să se reducă, alterând apetitul pentru reforme şi încetinind desprinderea de sfera de influenţă a Rusiei.  

Dimensiunile politică şi financiară a sprijinului UE pentru vecinii săi depinde de intenţia de reformă şi progresul în livrarea lor. Dedicaţia pentru reforme, afişată de autorităţile Moldovei, arată convingător pentru UE, care în răspuns îşi multiplică asistenţa sa financiară. Cu ajutorul acesteia, guvernarea poate menţine stabilitatea politică internă şi consolida suveranitatea în spaţiul geopolitic.

Dionis Cenuşa, Columnist principal

Dionis Cenuşa este politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varşovia.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relaţiile UE-Moldova, politica externă a UE şi Rusia, migraţia şi securitatea energetică.