Aleşii locali vin la Chişinău să ceară independenţă financiară

Primarii vor protesta vineri în faţa Parlamentului şi a Guvernului FOTO Tudor Iovu

Sute de primari de oraşe şi sate vor protesta vineri, în faţa Guvernului şi a Parlamentului, cerând deputaţilor să voteze legea privind finanţele publice locale, care ar anula actualul sistem de transferuri pe criterii politice.

Reprezentanţii satelor, comunelor şi oraşelor din ţară vor veni mâine la Chişinău pentru a cere deputaţilor să voteze, în lectură finală, legea răspromisă privind finanţele publice locale, astfel încât aceasta să intre în vigoare începând cu 2014. Votată de Parlament în două lecturi şi amânată pentru a fi supusă unui alt vot în toamnă, acesta ar schimba sistemul de finanţare a administraţiilor locale din Republica Moldova, oferindu-le mai multă autonomie. „Nu este primul protest. Estimăm să vină peste 500 de oameni pentru că ţine de viitorul administraţiei publice locale. Edilii trebuie să fie stăpâni la ei acasă“, accentuează Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM).

Astfel, potrivit specialiştilor, dacă până acum banii alocaţi satelor, comunelor şi oraşelor din ţară erau transferaţi prin administraţiile raionale, după votarea legii aceştia ar urma să fie transferaţi direct. Totodată, administraţiile vor primi transferuri după o formulă precisă, ceea ce-i va stimula pe aleşii locali să colecteze venituri proprii. Noua lege mai prevede şi un fond de compensare pentru localităţile care au de pierdut de pe urma implementării acesteia.

Fonduri după culoarea politică

Deocamdată, însă, realitatea este alta. „Noi în fiecare an acumulăm mijloace suplimentare la buget şi în următorul an suntem pedepsiţi. Primim mai puţin deoarece se consideră că putem să ne descurcăm. Bunăoară, dacă acum câţiva ani circa 70% din impozitul pe venit încasat de la salariaţi ajungea în bugetul local, ulterior cota a fost redusă la 40%, ca acum să primim doar 30%. Cimişlia este un oraş cu o industrie slabă, cu o economie subdezvoltată, suntem într-o zonă secetoasă. Cu ce bani să ne descurcăm?“, se întreabă Gheorghe Răileanu (PLDM), primarul oraşului Cimişlia.

Administraţiile publice locale vor fi stimulate să colecteze venituri proprii. Vor primi transferuri după o formulă fixată Angela Secrieru, expert IDIS Viitorul

Noua lege l-ar salva pe edil, dar şi pe alţi zeci de primari care vor să-şi dezvolte oraşele şi comunele. „Legea ne va da posibilitatea să dezvoltăm economia, industria şi să ieşim de sub influenţa consiliilor raionale, care tot timpul hotărăsc ce buget vom avea. Dacă eşti loial unui partid, poţi primi mai mult. Dacă faci ceea ce crezi că este necesar, primeşti mai puţin“, explică Gheorghe Răileanu.

Nu vor mai cerşi bani la raion

La protestul de vineri va veni şi Nicolae Tudoreanu (independent), primarul din Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, care spune că noua lege i-ar permite să rezolve problemele prioritare ale comunei. „Sistemul actual de transferuri este bazat pe normative de cheltuieli. Nu toate primăriile au însă aceleaşi probleme. Unele au probleme de infrastuctură, altele de apă şi canalizare, nu ni se permite să stabilim priorităţile. Când planificăm bugetul suntem obligaţi să avem cheltuieli identice pentru fiecare comună. Nu este echitabil“, spune primarul de Feşteliţa.

S-au răzgândit, după ce au votat de două ori

Proiectul de lege este apreciat şi de reprezentanţii administraţiilor raionale. „Primarii nu vor mai sta pe holurile consiliilor raionale, dar se vor ocupa de localităţile lor, vor avea o responsabilitate mai mare. Este o lege bună“, crede Victor Său (PLDM), preşedintele raionului Soroca.

Veniturile primăriilor sunt foarte mici şi se bazează pe taxele şi impozitele locale, care, de fapt, nu prea sunt adunate pentru că satele sunt pustii Viorel Chivriga, economist

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, spune că protestul primarilor este o acţiune politică, iar legea votată în două lecturi ar urma să lichideze 300 de primării. „Noi am oprit-o, ca să verificăm calculele. Acestea arată că în doi ani ar trebui să fie lichidate nu mai puţin de 300 de primării. Sistemul nu este funcţional“, accentuează liberal democratul. Alesul poporului promite că în următoarea perioadă deputaţii vor modifica, în regim prioritar, şapte legi care vor aduce „bani reali în comunitate“. „Anul viitor, pentru prima dată autorităţile locale vor primi bani pentru proiecte de infrastrucură. Suma pe care o anticipăm e de peste un miliard de lei, bani pe care nu-i puteau visa ani de zile primarii“, adaugă Veaceslav Ioniţă.

Pericolul de a pierde pârghiile politice

Experţii spun însă că legea privind finanţele publice locale, care vine în întâmpinarea edililor, trebuia să fie votată demult. „S-a discutat mult despre descentralizare şi, de fapt, nu s-a făcut nimic. Este un pas ce trebuia făcut cu mulţi ani înainte. Veniturile primăriilor sunt foarte mici şi se bazează pe taxele şi impozitele locale, care, de fapt, nu prea sunt adunate din simplu motiv că satele sunt pustii. E foarte greu să conduci când nu ai instrumente financiare pentru a acumula venituri rezonabile la bugetul localităţii“, explică economistul Viorel Chivriga.

Dacă eşti loial unui partid, poţi primi mai mult. Dacă faci ceea ce crezi că este necesar, primeşti mai puţin  Gheorghe Răileanu, primarul oraşului Cimişlia

Expertul menţionează că tergiversarea deputaţilor poate fi explicată şi prin motive politice. „Ei simt că, reformând un sector, pierd pârghiile prin care conduc primarii din administraţia publică locală. Puteau fi făcute multe lucruri bune în aceşti ani, iar benefiicile erau extraordinar de mari“, mai spune Viorel Chivriga.

Mai multă transparenţă în finanţele locale

De aceeaşi părere este şi Angela Secrieru, expert IDIS Viitorul. „Este o lege care oferă transparenţă ceea ce este foarte important când vorbim de bani publici“, accentuează specialista. „Majoritatea adminstraţiilor publice locale au de câştigat de pe urma implementării acestor modificări, dar sunt unele localităţi, de exemplu municipiul Chişinău, care vor pierde. Totodată, pentru acestea legea prevede un fond de compensare, ca administraţiile pierdante să-şi consolideze capacitatea de a obţine venituri suplimentare“, adaugă Angela Secrieru.