Agricultura a tras în jos PIB-ul ţării
0În primele nouă luni ale anului, producţia agricolă a scăzut cu 20%, în timp ce comerţul a crescut cu 4,2%, fiind stimulat de remitenţe.
În ianuarie-septembrie, Produsul Intern Brut a însumat 65,4 miliarde de lei, în scădere cu 0,2% faţă de aceleaşi luni ale anului trecut, anunţă Biroul Naţional de Statistică (BNS).
Cea mai proastă evoluţie s-a atestat în agricultură, care este, într-un fel, „vinovată“ de rezultatul negativ înregistrat de economia moldovenească în primele nouă luni ale anului 2012. În restul sectoarelor, s-au înregistrat evoluţii pozitive, iar, dacă am exclude impactul agriculturii, atunci PIB-ul ar fi în creştere cu 2,2%, constată specialiştii de la BNS.
Economiştii de la Centrul Expert-Grup apreciază, într-o analiză publicată recent, că şi în luna octombrie economia Republicii Moldova a continuat să înregistreze o evoluţie neuniformă, iar majoritatea indicatorilor denotă o înrăutăţire a situaţiei. În opinia experţilor, principala cauză este situaţia proastă a economiei UE.
Salvarea vine de la gastarbateri
„Moldova nu a putut rămâne imună la aceste tendinţe şi, prin urmare, repercusiunile sunt reflectate de o serie de indicatori macroeconomici importanţi“, se arată în studiul Expert-Grup. Astfel, s-au diminuat exporturile cu 10,5%, s-au redus creditele noi acordate de băncile comerciale, ca urmare a scăderii cu 32,8% a creditelor în valută străină.
Experţii vorbesc însă şi de unele tendinţe care i-au surprins, printre acestea fiind creşterea cu 23%, în octombrie, a transferurilor de la moldovenii aflaţi la muncă peste hotare, majorarea a importurilor cu 6,2% şi creşterea încasărilor din impozitele indirecte cu 7,1%.
Creşterea consumului, susţinută de influxurile de remitenţe, poate fi considerată o tendinţă pozitivă, cel puţin pe termen scurt, mai apreciază analiştii de la Expert-Grup. Totodată, ei mai notează că aceste tendinţe accentuează vechiul model de creştere economică bazat pe consum, considerat nesustenabil. „Însă, în condiţiile înrăutăţirii situaţiei macroeconomice externe şi interne, trecerea la un model de creştere bazată pe investiţii nu este posibilă, deoarece investiţiile, de regulă, urmează, şi nu prezic ciclul economic“, afirmă specialiştii.
Pentru lunile următoare, experţii prognozează că economia moldovenească ar putea să se stabilizeze, iar în a doua jumătate a anului 2013, ne putem aştepta la o relansare moderată. Previziunile lor sunt legate de aşteptările privind ameliorarea situaţiei economice din regiune, în special din zona euro, la care economia moldovenească este expusă cel mai mult.