Cursa pentru hidrogenul verde: UE vrea 10 milioane de tone până în 2030. România, în pericol să piardă trenul

Uniunea Europeană își propune să producă intern 10 milioane de tone de hidrogen verde pe an până în 2030, parte a strategiei sale de a reduce dependența de combustibili fosili. Mai multe state europene au făcut pași importanți în această direcție, spun specialiștii în energie, precizând însă că România bate pasul pe loc.

UE vrea 10 milioane de tone de hidrogen verde pe an până în 2030. Foto Shutterstock

O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI), pe baza raportului EY Hyvolution 2025 și a datelor Asociației pentru Energia Hidrogenului, arată că Olanda, Germania, Franța și Spania ridică huburi și conducte pentru hidrogen verde, în timp ce România rămâne la stadiul de proiecte-pilot şi planuri declarative.

Potrivit acesteia, Olanda își construiește rețeaua de conducte înainte de cerere: În portul Rotterdam, primele conducte pentru hidrogen sunt deja montate. Până în 2030, Olanda vrea să lege printr-o rețea de 1.200 de kilometri porturile și marile zone industriale. Strategia e riscantă, dar vizionară: dacă infrastructura există, investitorii vor veni. În Groningen, proiectul HEAVENN arată cum poate funcționa „economia hidrogenului”: electrolizoare alimentate de vânt, hidrogen stocat și folosit de fabrici, autobuze și nave - un ecosistem deja funcțional.

Germania: instalații mari, dar cu obstacole

În ce privește Germania, țara țintește 10 GW de electrolizoare până în 2030. Primele unități funcționează deja, dar tranziția e scumpă și plină de provocări. Trenurile pe hidrogen, lansate încă din 2018, s-au dovedit promițătoare, dar costisitoare și greu de întreținut. Totuși, experiența acumulată plasează Germania înaintea Europei Centrale și de Est.

Franța și Spania își transformă porturile în huburi energetice

La Port-La Nouvelle, Franța ridică Hyd’Occ - un proiect de 20 MW care va produce 3.000 de tone de hidrogen verde anual. În Spania, proiectul HyVal de la Valencia vizează 2 GW de electrolizoare, iar Andaluzia a atras deja peste 300 de milioane de euro pentru un hub similar. Ibericii mizează pe exporturi de hidrogen și combustibili curați pentru aviație și transport naval.

Şi Danemarca joacă tare pe hidrogen

Danemarca investește într-un electrolizor de mari dimensiuni și construiește o conductă spre Germania, pentru a-și transforma porturile în huburi de hidrogen verde. Primele instalații sunt deja în funcțiune și livrează direct industriei. Norvegia folosește energia hidro ca să producă hidrogen curat pentru transport și industrie, inclusiv pentru feriboturile care fac legătura între insule.

Doar 2% din obiectivul european este deocamdată în lucru

„UE vrea 10 milioane de tone de hidrogen verde pe an până în 2030. Pentru asta ar fi nevoie de 100 GW instalați. În realitate, doar 2% din proiectele anunțate sunt în construcție, potrivit raportului EY Hyvolution 2025. Restul, pe hârtie.

Problema rămâne costul: 5 euro/kg pentru hidrogenul verde, față de 1-2 euro/kg pentru cel „gri”. Pragul de competitivitate ar fi sub 3 euro/kg - dependent de cât de ieftină va fi energia regenerabilă”, au precizat reprezentanții Asociației Energia Inteligentă (AEI).

„Discuția despre prețuri este sensibilă și riscă să fragmenteze economia hidrogenului și tehnologiile power-to-gas”, a explicat, la rândul său, Ioan Iordache, președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului, adăugând că „într-o economie, nu prețul e decisiv, ci mecanismele - tehnice, economice și legislative - care creează piața”. „Mai întâi, trebuie să înțelegem rolul hidrogenului în economia viitorului, să construim această piață, și o să vedeţi că se va găsi prețul corect”, a adăugat expertul.

România: trei exerciții pilot și multe promisiuni

România produce anual circa 200.000 de tone de hidrogen, aproape exclusiv „gri”. Ținta pentru 2030: 153.000 de tone de hidrogen verde. În realitate, avem doar trei proiecte pilot - mici, aproape experimentale.

Întrebat dacă dacă România mai are timp să recupereze decalajul față de țările din Vest, Ioan Iordache, director executiv al Asociației pentru Energia Hidrogenului și membru în Asociația Energia Inteligentă, a declarat: „Aceste țări au investit în această direcție multe resurse financiare, administrative, industriale, umane - timp de mulți ani. Astăzi, ele sunt furnizori de tehnologii și soluții integrate și au deja proiecte la scară mare. Din păcate, exceptând articole științifice, comunicări la conferințe de profil și câteva proiecte rarisime, noi nu prea ne regăsim pe o hartă europeană a hidrogenului. Orice decalaj se recuperează, dar acest lucru înseamnă efort.”