Republica Moldova

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului anunță că Rusia urmărește situația din Transnistria din motiv că este îngrijorătoare și ,,provocată din exterior”. În schimb, așa-zisul lider de la Tiraspol nu vede pericole reale și îndeamnă oamenii să fie calmi.

Potrivit proiectului, oligarhii sunt cei implicați în ultimii cinci ani în politică, au influență acesteia, a economiei și a mediei. De asemenea, au fost condamnați pentru corupție și sunt vizați de sancțiuni internaționale.

Tensiunile cresc în Republica Moldova, un stat mic situat la granița de sud-vest a Ucrainei, unde Rusia a fost acuzată că planifică o lovitură de stat care ar putea trage națiunea în războiul Kremlinului, se arată într-o analiză CNN.

Regiunea separatistă Transnistria este o fâșie îngustă de pământ între râul Nistru și granița cu Ucraina care s-a desprins din Republica Moldova în 1990. Separarea vine în urma unor tensiuni cauzate de îngrijorările cu privire la naționalismul moldovenesc.

La un an de la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a vorbit vineri, la Știrile Pro TV, despre acest conflict și despre ce rol ar avea România, în cazul unui atac al Rusiei în Republica Moldova.

Un depozit din Cobasna, cel mai mare al armatei ruse din toată Europa de Est, este o miză în actualul conflict din Ucraina dat fiind consumul de muniție al celor două armate beligerante.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău califică drept provocatoare declarația Ministerului rus de Externe prin care a anunțat despre presupuse pericole pentru trupele sale din Transnistria și că-și va apăra ,,compatrioții”, reiterând retragerea de acolo a forțelor militare ruse.

Rusia condamnă o pretinsă concentrare de soldați ucraineni către Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă din estul Republicii Moldova, și amenință își va apăra prin orice mijloace ,,compatrioții”.

Noaptea trecută, pereții Centrului Rus de Știință și Cultură din Chișinău au fost stropiți cu vopsea de culoare roșie de către o persoană necunoscută, iar poliția este acum în căutarea autorului vandalizării.

Mihailo Podoliak, consilierul prezidențial ucrainean, respinge acuzațiile Kremlinului, menționând că țara sa nu va veni cu inițiative fără consultări cu Republica Moldova, România și țările Uniunii Europene, iar soluționarea problemei transnistrene aparține Chișinăului.

Autoritățile de la Chișinău ,,nu confirmă informația difuzată de Ministerul rus al Apărării”, potrivit căreia Ucraina ar vrea să invadeze Transnistria după o operațiune sub steag fals. Oficialii moldoveni au cerut ca informarea să se facă din surse credibile.

Cinci moldoveni sunt cercetați într-un dosar penal pentru trădare de patrie și spionaj. Potrivit Serviciului de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, aceștia ar fi asistat reprezentanții serviciilor speciale din străinătate în acțiuni contra Republicii Moldova.

Președinta Republicii Moldova a anunțat că a discutat cu președintele SUA despre consecințele războiului rus din Ucraina, dar și despre eforturilor autorităților privind menținerea păcii și a ordinii publice în țara sa. Biden a fost invitat la Chișinău.

Dorin Recean va merge pe 1 martie la București, unde va avea o întrevedere cu omologul său român, Nicolae Ciucă,, anunță reprezentanții Executivului de la Chișinău. Mâine are loc întrevederea Klaus Iohannis - Maia Sandu.

Pe măsură ce Rusia continuă războiul contra Ucrainei, temerile că va pune ochii pe noi ținte în vederea atingerii fanteziilor imperiale ale lui Putin au crescut în Europa, iar îngrijorarea este că urmatoarea ar putea fi Republica Moldova, scriu jurnaliștii publicației americane The Washington Post.

În timpul întrevederii din Polonia, Joe Biden i-a transmis Maiei Sandu că SUA reafirmă sprijinul ferm pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova, mesaj transmis în contextul în care Kremlinul dorește destabilizarea țării.

Senatorii americani Richard Durbin şi Jeanne Shaheen, aflați în vizită oficială la București, susțin că „ambițiile lui Putin trec dincolo de Ucraina”, iar sprijinul NATO are scopul de-al descuraja să extindă agresiunea și în alte state, precum Republica Moldova.

Republica Moldova i-a răspuns lui Putin după ce a anulat decretul prin care Rusia recunoștea suveranitatea Chișinăului în problema Transnistriei. Republica Moldova cere în continuare retragerea forțelor militare ruse de pe teritoriul său.

Premierul Republicii Moldova a reacționat după ce Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia ar vrea să preia controlul Aeroportului Chișinău pentru a transporta militari și echipamente în Ucraina dinspre statul vecin.

Fostul ministru al Apărării din Republica Moldova Anatol Șalaru consideră că singura soluție pentru viitor o reprezintă unirea cu România.

Uniunea Europeană este gata să sprijine Republica Moldova în vederea îndeplinirii aspiraţiilor privind aderarea la marea familie europeană, a transmis preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Reprezentanții partidului Șor, condus de Ilan Șor, acuzat de furtul miliardului și care se ascunde de justiție în străinătate, au fost aduși organizat la protestul antiguvernamental la Chișinău.

Vicepreședintele Parlamentului de la Chișinău, Mihai Popșoi, susține că țara sa trăiește „de 30 de ani sub o amenințare constantă, Federația Rusă mereu a perceput Republica Moldova ca făcând parte din spațiul său de influență“, iar acum și-ar dori un Guvern pro-rus în zonă.

În marja Conferinței de Securitate de la Munchen, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a solicitat sisteme de apărare antiaeriană de la NATO, menționând că acestea sunt necesare atât pentru țara sa, cât și pentru întreaga regiune.

Partidul Șor protestează la Chișinău, manifestație la care particiopă și reprezentanții formațiunii PACE, partidele fiind conduse de Ilan Șor, respectiv, Gheorghe Cavcaliuc, care se ascund de justiție în străinătate.

În timpul Conferinței de Securitate de la Munchen, președinta Republicii Moldova a spus că țara sa ,,ar trebui ajutată să-și consolideze domeniul apărării, să facă parte din noua arhitectură de securitate europeană”, motivând că ,,neutralitatea nu ne poate apăra”.

Potrivit Președintelui Republicii Moldova, autoritățile țării vor adopta în curând o lege care va permite „controlul propagandei și dezinformarii în spațiul online”.

Pedeapsa pentru acțiunile săvârșite cu „scopul separării unei părți a teritoriului” republicii va fi de la doi la șase ani de închisoare.

Procuratura Anticorupție în colaborare cu Centrul National Anticorupție și Serviciul de Informație și Securitate au desfășurat peste 20 de percheziții în dosarul de finanțare ilegală a Partidului Politic Șor.

Rusia își continuă amenințările la adresa Republicii Moldova, susținând din nou că „merge pe calea Ucrainei”, invadată acum un an de soldații lui Putin.

Rusia susține că este adepta unui dialog constructiv cu Republica Moldova și rămâne deschisă acestei politici.

Discuţiile dintre cei doi oficiali au vizat mai multe subiecte importante printre care şi provocările de securitate.

Secretarul de stat al SUA Anthony Blinken consideră că Chișinăul se confruntă cu o „furtună perfectă în ceea ce privește amenințările externe”.