Kremlinul, deranjat că nu a fost lăsat să monitorizeze alegerile din Găgăuzia: O abordare neprietenoasă

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, s-a arătat nemulțumită de decizia Chișinăului privind interdicția reprezentanților ruși de a monitoriza primul tur al alegerilor din Găgăuzia, menționând că aceasta este una neprietenoasă.

Zaharova, indignată de decizia Chișinăului în cazul alegerilor din Găgăuzia. FOTO: Arhivă

La două zile de la desfășurarea primului scrutin al alegerilor pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, Maria Zaharova și-a manifestat indignarea față de faptul că reprezentanții Kremlinului nu au putut monitoriza scrutinul, deși tot ea menționează că invitarea observatorilor internaționali la alegeri este o chestiune de decizie internă a statelor. 

,,Din păcate, de această dată, ambasadei Rusiei în Moldova nu i-a fost oferită o astfel de oportunitate, spre deosebire de angajații misiunilor diplomatice din alte țări. Apelurile corespunzătoare către autoritățile moldovenești au fost respinse. Desigur, invitarea observatorilor internaționali la alegerile naționale și locale este o chestiune internă a statelor. Cu toate acestea, dorim să atragem atenția asupra faptului că, în conformitate cu Convenția din 2002 privind standardele pentru alegerile democratice, drepturile și libertățile electorale în statele membre CSI, la care Republica Moldova este parte, se angajează să „faciliteze accesul observatorilor internaționali la procesele electorale la un nivel inferior la nivel național, până la nivel municipal (local). Un angajament similar este cuprins în documentul de la Copenhaga din 1990, care a fost reafirmat în mod repetat în deciziile ulterioare ale Organizației”, a declarat reprezentanta diplomației dela Moscova.

Tot purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova afirmă că reprezentanții Chișinăului ,,au arătat încă o dată o abordare neprietenoasă față de Rusia, și-au arătat înclinația spre standarde duble”.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) de la Chișinău nu au reacționat, deocamdată, pentru a da un punct de vedere la acuzațiile Moscovei. 

Doi candidați proruși, în turul II al alegerilor pentru funcția de bașcan 

În total, 75 de observatori internaționali au fost acreditați pentru a monitoriza alegerile din data de 30 aprilie din Găgăuzia de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. 

Aproape 92.600 de cetățeni din regiune au fost așteptați la urnele de vot ca să-și aleagă bașcanul pentru următorii patru ani. Potrivit datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale din regiune, peste 57.000 de alegători au votat, adică în jur de 58 % din cei înscriși pe liste, astfel scrutinul este valabil, dar pentru că niciunul din pretendenți la această funcție nu a înregistrat mai mult de 50 % urmează să fie organizat turul al II-lea.

În turul secund se vor lupta Evghenia Guțul, candidata partidului prorus Șor și Grigori Uzun, înscris în calitate de independent, dar susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. 

Cu câteva zile înainte de scrutin, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia de amestec în afacerile interne ale ţării sale, susținând că mulţi dintre cei care râvnesc la fotoliul de guvernator al regiunii ar fi agenţi ruşi. Declarația a fost făcută după ce Poliția de Frontieră a interzis intrarea în țară a liderului Tatarstanului, Rustam Minnikhanov, care alături de alți reprezentanți ai Kremlinului, se îndrepta spre Găgăuzia pentru a susține unul din candidați. 

„Vedem o interferenţă deschisă, el se îndrepta spre Găgăuzia pentru a sprijini unul dintre candidaţii în alegeri. Din păcate, numeroşi candidaţi de acolo sunt agenţi ai Rusiei şi nu politicieni care vor să lucreze pentru binele poporului găgăuz”, a spus Maia Sandu.

Potrivit Deutsche Welle, UTA Găgăuzia din sudul Republicii Moldova este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze la ordinul Kremlinului, fiind ca și o cameră a țării cu geamurile spre Federația Rusă.

Deși activează în câmpul constituțional al țării, în baza legii din 1994 cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze, regiunea are propriul guvernator, propriul Parlament, adică Adunarea Populară și propriul Executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

Regiunea, cu o suprafață de 1.830 de kilometri pătrați, este împărțită în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești.