25 de ani de la căderea Zidului Berlinului: s-a sfârşit Războiul Rece?
0
În acest weekend, Germania a sărbătorit aniversarea a 25-a de la căderea Zidului Berlinului. Simbolul divizării Germaniei s-a prăbuşit pe 9 noiembrie 1989. În ultima perioadă, publicul rus a dezvoltat atitudini divergente cu privire la acest eveniment.
Pe parcursul ultimului sfert de veac, majoritatea ruşilor au avut tendinţa să creadă că, odată cu dispariţia blocajului dintre lumea capitalistă şi blocul răsăritean, Războiul Rece a rămas în istorie şi nu va mai renaşte. Între timp, criza ucraineană şi sancţiunile adoptate de Occident împotriva Rusiei au cauzat balansarea înapoi a pendulului opiniei publice, aşa cum rezultă din ultimul sondaj realizat de Fundaţia Opiniei Publice.
Sondajul a constatat că 33% dintre respondenţi nu percep căderea Zidului Berlinului ca fiind sfârşitul Războiului Rece, iar alte 28% sunt nehotărâte. Rezultatul demonstrează că, în contextul escaladării tensiunilor internaţionale în jurul crizei ucrainene, o mare parte a societăţii ruse consideră că Războiul Rece a fost reluat după o lungă pauză, constată Grigori Kertman, de la Fundaţia Opiniei Publice.
Gorbaciov, împotriva zidurilor
„Istoria a făcut o întreagă rotaţie. Anumite atribute ale Războiului Rece au revenit, iar unora din Rusia le place asta”, este opinia lui Leonti Bîzov, sociolog la Academia Rusă de Ştiinţe. Pe 9 noiembrie, Berlinul a găzduit un forum dedicat aniversării a 25-a de la căderea Zidului Berlinului. Primul preşedinte sovietic, Mihail Gorbaciov, a paritcipat la forum în calitate de oaspete de onoare. Nemţii asociază numele acestuia cu unificarea estului şi vestului Germaniei. Intervievat înainte de eveniment, Gorbaciov a declarat: „Voi folosi a 25-a aniversare de la căderea Zidului Berlinului ca pe o ocazie pentru a declara că nu mai trebuie să existe ziduri, nu doar din piatră, dar şi ziduri care separă principiile morale şi valorile umane”. „Am irosit deja toate şansele oferite de încheierea Războiului Rece”, a adăugat Gorbaciov.
Garanţia lui James Baker
„Surpriză totală - aceasta a fost prima reacţie a Ministerului Afacerilor Externe al URSS după căderea Zidului Berlinului pe 8 noiembrie 1989. Până în acea zi, nouă, diplomaţilor, ni se spunea că Uniunea Sovietică îşi va apărea cetatea socialistă de pe pământul german până la capăt. Cu trecerea timpului, însă, s-a promovat ideea că unificarea Germaniei a constituit un proces inevitabil”, a declarat Anatoli Adamaşin, fost ministru adjunct al Externelor din URSS.
Odată cu căderea Zidului Berlinului, a demarat un proces lung de negocieri cu liderii occidentali privind condiţiile de unificare a Germaniei. „Având scopul de a-l convinge pe Gorbaciov să accepte unificarea Germaniei, Secretarul de Stat al SUA, James Baker, a promis că dacă Germania se unifică, NATO nu se va mişca nici cu un centimetru spre est”, îşi aminteşte Adamaşin. Garanţia dată de un oficial de rang înalt din SUA, nu a fost consemnată într-un act oficial. „Cu toate acestea, o promisiune rostită în mod public de către Secretarul de Stat al SUA nu poate fi interpretată în niciun alt mod decât înşelăciune la cel mai înalt nivel. NATO îşi extinde prezenţa în Europa de Est, în special pe fundalul recentelor evenimente din Ucraina. Aceasta e o dovadă clară a minciunii”, crede Adamaşin.
Discrepanţele gepolitice, în prim plan
Liderii politici din Rusia şi Occident sunt în prezent angajaţi într-o dezbatere pseudo-teoretică dacă a declanşat sau nu criza din Ucraina un nou Război Rece. „În opinia mea, lucrurile nu stau aşa. Cu treizeci de ani în urmă Rusia şi Occidentul erau divizate în mare parte de către o linie ideologică şi una geopolitică. În aceste zile, discrepanţele geopolitice se află în prim plan, dar acestea pot şi trebuie să fie discutate”, consideră fostul diplomat sovietic. Adamaşin crede că atât în Europa, cât şi în Statele Unite sunt cercuri politice, oameni de afaceri care se împotrivesc unui nou Război Rece sau degradării relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Occident. Fostul Secretar de Stat Henry Kissinger, un veteran politic respectat în Federaţia Rusă, a remarcat: „Noi trebuie să ştim când confruntarea trebuie să înceteze”.
„Am doar 80 de ani, dar îmi voi permite să citez din Biblie: există timpul pentru a arunca pietrele şi există timpul pentru a aduna pietrele. Orice om de stat este perfect conştient de asta. Ei nu ştiu cum să înceteze confruntarea. Acesta este subiectul asupra căruia diplomaţii şi politicienii trebuie să-şi concentreze atenţia astăzi”, a declarat Adamaşin.
Se încarcă comentariile...
