Vladimir Putin respinge reluarea raidurilor aeriene în Alep, pe fondul excluderii Rusiei din Consiliul Depturilor Omului

Alep FOTO Arhivă

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a respins sâmbătă o cerere a armatei sale de a relua raidurile aeriene asupra oraşului Alep din Siria, controlat de rebeli, transmite Al Jazeera, în contextul în care sâmbătă dimineaţa Adunarea Generală a ONU i-a respins Rusiei candidatura pentru Consiliul Depturilor Omului.

Armata rusă a declarat, vineri, că a cerut preşedintelui autorizaţia de a relua campania de bombardamente în Siria, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Putin "consideră că este nepotrivit, la momentul actual", adăugând că preşedintele a crezut că este necesar să "continue pauza umanitară" în oraşul distrus de război.

Cererea a fost făcută după ce luptătorii sirieni din opoziţie au lansat un atac împotriva părţii vestice a oraşului, controlate de guvern, lansând rachete şi detonând maşini-capcană.

Activişti ai opoziţiei spun că 15 civili, inclusiv copii, au fost ucişi în aceste atacuri din vestul Alep deţinut de guvern. Rebelii au vizat o bază aeriană militară.

Asaltul rebel vine la mai mult de trei luni după un asediu guvernamental din estul Alep, unde mai mult de 250.000 de oameni trăiesc, şi la câteva săptămâni după ce armata siriană a început o operaţiune de a recuceri această zonă.

Întâlnirea de la Moscova

Separat, miniştrii de externe iranieni şi sirieni s-au reunit la Moscova cu omologul lor rus pentru a discuta despre război.

Cu toate că cele trei părţi au fost considerate responsabile de către alte câteva alte naţiuni pentru bombardarea estulului oraşului Alep, un reporter al Al Jazeera a transmis de la Moscova că "diplomaţii nu au vrut să dea impresia că pauzele umanitare recente din Alep sunt încheiate definitiv".

"Suntem încă gata să reluăm acest armistiţiu, dar pe presupunerea că vom primi un mesaj de la cei care sunt protectorii terorismului, cu garanţia că civilii vor avea posibilitatea de a profita de acest armistiţiu", a declarat ministrul de Externe sirian Walid Muallem.

Moscova spune că nu a mai bombardat Alep din data 18 octombrie, când a implementat o perioadă de trei zile de "armistiţiu umanitar", destinat să permită civililor şi rebelilor care se predau să părăsească estul oraşului. Puţini au făcut însă acest lucru, iar planul ONU de a evacua răniţii a eşuat deoarece securitatea nu a putut fi garantată.

În ciuda acestei extinderi aparente a încetării raidurilor ruseşti, "mulţi oameni cred că este doar o chestiune de timp înainte ca Rusia şi aliaţii săi să lanseze asaltul final asupra Alep", a spus reporterul Al Jazeera.

Unii analişti cred că perioada următoare până în ianuarie, când un nou preşedinte al Statelor Unite va intra în funcţie, este un moment în care raidurile în estul Alep se pot intensifica, pe consideraţia că preşedintele american Barack Obama va fi reticent să se confrunte militar cu Rusia înainte de a se retrage.

Vineri, însă, SUA a respins ideea că pauza în atacul aerian din estul Alep a oferit mult ajutor civililor. Agenţia de ştiri AFP, citând un oficial american, a declarat că "regimul sirian a respins solicitările ONU de a acorda ajutor în estul Alep - folosind înfometarea ca armă de război".

Rusia exclusă din Consiliul Depturilor Omului

Rusia şi-a pierdut locul din Consiliul Depturilor Omului (CDO), sâmbătă, după ce a eşuat să strângă destule voturi pentru a fi realeasă.

Rusia era în cursă alături de Croaţia şi Ungaria pentru două locuri în acest Consiliu. Ea nu a obţinut decât 112 voturi din totalul celor 193 de voturi ale statelor membre, în timp ce Croaţia a obţinut 114, iar Ungaria — 144. Totodată, Arabia Saudită, criticată la rândul său de organizaţii neguvernamentale pentru bombardamentele întreprinse în Yemen, a putut fi aleasă în CDO cu 152 de voturi, potrivit Agerpres.

Numeroase organizaţii umanitare au făcut apel la respingerea candidaturii Rusiei pentru un al doilea mandat pe trei ani în CDO, din cauza sprijinului pe care Moscova îl acordă regimului Assad în Siria.

Mai mulţi analişti au criticat decizia luată prin acest vot, precizând că ea nu a fost una corectă.

Potrivit lui Daoud Khairallah, profesor de Drept Internaţional la Universitatea Georgetown, decizia "este absolut şocantă", transmite RT. El menţionează că membrii adunării generale, care au votat pentru ţările care urmează să fie reprezentate în Consiliul pentru drepturile omului, nu sunt doar oameni obişnuiţi de pe stradă, care ar fi căzut victime "maşinii de propagandă care încearcă să denatureze realitatea”. "Dimpotrivă”, a spus el, ”aceşti oameni au cunoştinţele şi ar trebui să ştie cel puţin istoricul ţărilor pe care le realeg", el dând exemplul Arabiei Saudite - cu un consistent record de violare a dreptului internaţional, fără un fel de lege civilă în ţară şi un promotor al terorismului.

Willy Van Damme, jurnalist de investigaţie, a declarat că CDO este un organism politic ale cărui decizii "nu au nimic de-a face cu drepturile omului", iar politica trebuie să fie pusă deoparte în astfel de probleme.

Raza Kazim, purtătorul de cuvânt al Comisiei Islamice pentru Drepturile Omului (IHRC), spune că guvernele occidentale au în mod clar o agendă pe unde doresc ca CDO să o atingă, el dând asemenea exemplul Arabiei Saudite ca ţară care nu ar trebui să fie inclusă în CDO.