VIDEO Obama se teme cel mai mult de şomaj

Preşedintele american şi-a axat primul discurs despre starea naţiunii pe economie şi crearea de noi locuri de muncă. Cea mai neglijată a fost politica externă, amintită undeva pe la sfârşitul discursului susţinut în faţa celor două camere ale Congresului.

Barack Obama a plasat problema spinoasă a locurilor de muncă în centrul programului administraţiei sale, în cadrul discursului despre starea naţiunii susţinut miercuri (joi dimineaţa, ora României). "Vârful furtunii a trecut, urmările se fac în continuare simţite", a spus liderul american, fără să uite a menţiona că acţiunile întreprinse în decursul ultimului an au împiedicat SUA să alunece într-o criză de proporţii precum cea din anii '30.

VIDEO Noua preocupare a lui Obama: locurile de muncă

Obama a anunţat că doreşte să "ia 30 de miliarde de dolari" din fondurile "rambursate de Wall Street" pentru a permite băncilor să ajute întreprinderile mici şi mijlocii să creeze noi locuri de muncă. În pofida faptului că ţara a ieşit din recesiune, şomajul rămâne la un nivel istoric de 10 procente.

Obama însă nu a venit cu propuneri concrete, ci doar a solicitat Congresului elaborarea unei legi în sprijinul locurilor de muncă pe care doreşte să o primească "pe birou, fără întârziere". Precizarea i-a avut ca ţintă pe republicani, cărora Obama le-a reproşat faptul că blochează adoptarea legilor din motive electorale, cu câteva luni înainte de scrutinul din toamnă.

„Nici un partid nu ar trebui să întârzie sau să obstrucţioneze sistematic proiecte de lege doar pentru că poate", a punctat liderul de la Casa Albă, al cărui partid a pierdut la 19 ianuarie majoritatea calificată în Senat.  Preşedintele şi-a făcut mea culpa, recunoscând că reforma sistemului de sănătate nu a fost explicată îndeajuns americanilor. Dincolo de această mărturisire, Obama a declarat că va continua să se bată pentru acest proiect, neagreat nici de unii democraţi. 

Din nou despre Iran

Autorităţile de la Teheran au fost ameninţate cu "repercusiuni sporite", dacă vor continua "să îşi ignore obligaţiile" încercând să se doteze cu arme nucleare. Obama a vorbit de comunitatea internaţională din ce în ce mai unită în acest sens şi de izolarea tot mai mare a Iranului.

Tema izolării diplomatice a fost reluată şi în ceea ce priveşte Coreea de Nord, care a efectuat recent două teste nucleare. În afară de câteva fraze alocate războiului din Afganistan, Obama nu s-a referit deloc la alte piloane ale politicii externe, precum Paskistan, procesul de pace din Orientul Mijlociu sau relaţiile cu China, Rusia şi statele aliate.

Analiştii au înţeles necesitatea axării pe temele de politică internă, dar i-au reproşat modul în care a abordat problema securităţii. "A fost uluitor. Suntem implicaţi în două războaie şi i-au trebuit 50 de minute ca să înceapă să vorbească despre securitate", a remarcat Mike Gonzalez, din cadrul Heritage Foundation.

"Niciun partid nu ar trebui să întârzie sau să obstrucţioneze sistematic proiecte de lege doar pentru că poate.
Barack Obama
preşedintele SUA

Invitat să vorbească mai puţin

În timp ce Obama a încercat să se aplece asupra provocărilor de zi cu zi ale americanilor, mulţi dintre aceştia nu au fost prea încântaţi de discurs, notează "The Washington Post".

Americanii au urmărit intervenţia liderului lor pe unde au putut 

Medicul Jeorge Carrillo (47 de ani) a urmărit intervenţia preşedintelui  de la secţia de urgenţe a unui spital din Miami Beach. Referitor la reforma din sănătate, el a rămas cu impresia că Obama a făcut declaraţii vagi, fără să avanseze planuri concrete.

Dacă analiştii i-au reproşat spaţiul prea mic acordat politicii externe, Al Melquist, specialist IT din Nevada, s-a declarat nemulţumit că preşedintele SUA nu a vorbit decât despre economie şi locuri de muncă. "Vorbeşte de mult prea multe lucruri. Nu am încredere că tot ceea ce promite se va şi realiza. (...) Americanilor de rând nu prea le pasă de Irak. Sau de Afganistan. Nici de reforma din sănătate nu prea ne pasă", a mai spus Al Melquist. Alţi americani au apreciat frazele frumos ticluite, dar ar fi vrut totuşi să vadă mai multă acţiune şi mai puţine vorbe în ultimul an.

Câţiva dintre cei care l-au votat în 2008 au dat vina pe republicani pentru promisiunile neîndeplinite şi se tem că până la alegerile legislative parţiale din noiembrie, când democraţii au şansa de a recâştiga majoritatea calificată în Congres, nu se vor
putea face prea multe.

Guantanamo, închis până în 2013

Despre centrul american de detenţie de la Guantanamo Bay, pe care promitea să-l închidă în primul an de mandat, Obama nu a scos niciun cuvinţel, lăsându-l pe emisarul special pentru închiderea penitenciarului, Daniel Fried, să anunţe noul termen-limită. Înainte de discursul prezidenţial, Fried a declarat, la Bruxelles, că Gitmo "va fi închis până la sfârşitul primului mandat al preşedintelui Obama", în ianuarie 2013.

"A închide centrul de detenţie de la Guantanamo este cel mai bun lucru de făcut", a afirmat reprezentantul lui Obama. Potrivit acestuia, centrul găzduia 240 de deţinuţi în momentul în care preşedintele american şi-a preluat atribuţiile în ianuarie 2009.

În prezent, în penintenciar se mai află 192 de persoane, iar Fried efectuează un turneu pe Vechiul Continent pentru a-i convinge pe liderii europeni să mai primească deţinuţi de la Gitmo.

Tot înainte de intervenţia lui Obama, secretarul de stat Hillary Clinton a declarat că nu intenţionează să rămână opt ani în această funcţie dacă actualul preşedinte va fi reales pentru un al doilea mandat. Ea a spus că vrea să se dedice activităţilor de scriitor şi profesor, excluzând o candidatură la prezidenţialele din 2012.