Victorie sau iluzie? Ce nu spune Trump despre programul nuclear al Iranului
0Președintele Donald Trump susține că Statele Unite au reușit să elimine capacitatea Iranului de a produce arme nucleare. În realitate însă, nu există dovezi clare care să confirme această afirmație, potrivit unei analize publicate de The New York Times.
Declarația a fost făcută marți, 31 martie, și vine într-un moment în care administrația americană pare să își recalibreze obiectivele în conflict. Oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și șeful Pentagonului Pete Hegseth, au început să vorbească despre o „restrângere a țintelor”, interpretată de analiști drept o tentativă de a crea cadrul pentru declararea unei victorii și o eventuală ieșire din război.
Programul nuclear iranian a fost principalul argument invocat de Washington atunci când, pe 28 februarie, a fost lansată operațiunea militară. Atunci, Trump a justificat acțiunea prin riscul ca Teheranul să dezvolte rachete cu rază lungă capabile să amenințe aliații SUA din Europa și chiar teritoriul american.
Problema este însă departe de a fi rezolvată. Atacurile aeriene americane și israeliene au vizat inclusiv instalații din Isfahan și Natanz, unde se presupune că sunt depozitate o mare parte din aceste materiale. Cu toate acestea, nu există indicii că stocurile ar fi fost distruse sau mutate.
Directorul general al Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat recent că nu au fost identificate dovezi privind îndepărtarea materialelor nucleare, nici înainte, nici după atacuri.
„Nu putem nega că programul a fost încetinit semnificativ, dar problemele fundamentale rămân”, a avertizat acesta.
Eliminarea programului nuclear de pe lista obiectivelor strategice ale administrației Trump sau declararea problemei rezolvate în timp ce Iranul își păstrează controlul asupra combustibilului nuclear reprezintă acum o provocare factuală, politică și retorică.
Dacă nimic nu se schimbă în următoarele două săptămâni - termenul limită stabilit de Trump pentru începerea retragerii din război - îi va lăsa pe iranieni cu aproape 450 kg de uraniu puternic îmbogățit, suficient pentru 10 până la 12 bombe. Teheranul va păstra controlul asupra unor stocuri și mai mari de uraniu îmbogățit intermediar, care ar putea fi îmbogățit în continuare în combustibil pentru bombe dacă iranienii pot restabili această capacitate după o lună de bombardamente continue.
Ce opțiuni are Trump
Declarația lui Trump către reporteri ar putea fi, desigur, o înșelăciune strategică. Statele Unite și Israelul plănuiesc și practică de mult timp atacuri asupra siturilor iraniene din Isfahan și Natanz, unde se crede că o mare parte din stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului este „îngropat”. Ambele situri au fost lovite de atacuri aeriene americane în iunie anul trecut. Și, deși există dovezi că iranienii au recăpătat accesul la situl din Isfahan, unde inspectorii internaționali cred că este depozitată marea majoritate a combustibilului, nu există nicio indicație că materialul a fost îndepărtat.
În culise, administrația americană a analizat inclusiv o operațiune extrem de riscantă: trimiterea forțelor speciale pentru capturarea stocurilor de uraniu. Planul ar fi vizat instalația din Isfahan, aflată în interiorul țării și protejată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Riscul unor pierderi majore a dus însă la abandonarea ideii.
O altă opțiune rămâne cea diplomatică. Un precedent există: în 2015, administrația Barack Obama a negociat un acord prin care Iranul a transferat aproximativ 97% din stocul său de uraniu în Rusia. Acordul a fost însă denunțat ulterior de Trump, în 2018.
În acest context, analiștii avertizează că o încheiere a conflictului fără rezolvarea problemei uraniului ar putea expune actuala administrație la critici, pentru că ar obține rezultate mai slabe decât cele ale acordului anterior.
Declarațiile recente ale lui Trump sugerează însă o posibilă acceptare a status quo-ului. Liderul de la Casa Albă a afirmat că operațiunea s-ar putea încheia în „două-trei săptămâni” și că Iranul nu va putea produce arme nucleare „timp de mulți ani”.
Afirmațiile sale contrastează cu pozițiile anterioare. În urmă cu doar câteva săptămâni, Trump susținea că Iranul era la „o lună distanță” de obținerea bombei nucleare — o estimare considerată exagerată de experți, care spun că dezvoltarea unei arme funcționale ar dura mult mai mult.
Înainte de lansarea operațiunii militare, majoritatea serviciilor de informații occidentale nu considerau că Iranul reprezintă o amenințare nucleară iminentă. Acum, discursul de la Washington pare să oscileze între alarmism și minimalizare.
Miercuri, 1 aprilie, Trump a declarat că SUA ar putea opri loviturile asupra Iranului în câteva săptămâni, fără ca Teheranul să accepte în prealabil un acord. Anterior, liderul american amenințase cu intensificarea atacurilor dacă Iranul nu acceptă condiții stricte, inclusiv renunțarea totală la îmbogățirea uraniului și deschiderea completă a Strâmtoarea Hormuz.
Mesajele contradictorii reflectă o strategie încă neclară — și lasă deschisă întrebarea esențială: a fost cu adevărat eliminată amenințarea nucleară a Iranului sau doar amânată?
Se încarcă comentariile...
