Statele Unite, război rece cu America Latină

După două săptămâni de tensiuni interne în Bolivia, liderii de pe continentul sud-american se arată tot mai decişi să pună capăt influenţei SUA în regiune Washingtonul este acuzat

După două săptămâni de tensiuni interne în Bolivia, liderii de pe continentul sud-american se arată tot mai decişi să pună capăt influenţei SUA în regiune

Washingtonul este acuzat că alimentează lovituri de stat pentru căderea regimurilor din statele respective, dintre care unele se orientează spre Moscova.

La numai trei zile după ce Bolivia şi Venezuela i-au trimis acasă pe diplomaţii americani din La Paz şi Caracas, acuzând administraţia de la Washington că pregăteşte lovituri de stat şi susţine opoziţia din cele două ţări, Uniunea Naţiunilor Sud-Americane (UNASUR) s-a reunit de urgenţă la Santiago.

După şase ore de discuţii în spatele uşilor închise ale palatului prezidenţial La Moneda din Santiago, cele nouă tări membre UNASUR şi-au reafirmat susţinerea pentru preşedintele bolivian Evo Morales, confruntat de la începutul acestei luni cu o gravă criză politică, soldată cu nu mai puţin de 18 morţi.

Morales, primul preşedinte indigen din istoria Boliviei care se înscrie într-un curent antiliberal, se confruntă de luni de zile cu o frondă din partea a cinci dintre cei nouă guvernatori de provincii, care refuză un proiect de constituţie calificat de opozanţii de dreapta drept "centralist şi indigenizat". Opoziţia cere recunoaşterea autonomiilor regionale. Acest proiect urmează să fie supus unui referendum la 7 decembrie.

Devenit între timp un aliat de nădejde al Rusiei, preşedintele venezuelean Hugo Chavez a reluat, la Santiago, atacurile la adresa SUA, reafirmând că "'tensiunile din Bolivia se datorează conspiraţiei internaţionale conduse de imperiul american''.

De menţionat că pentru reuniunea de la Santiago s-au mobilizat rapid preşedintele ecuadorian Rafael Correa, precum şi cel brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, dar şi şefii de stat din Argentina, Paraguay, Uruguay, Chile, Peru - ţări în care Statele Unite nu se bucură de prea mare simpatie.

Rusia le face curte antiamericanilor

În acest context, Moscova îşi face din ce în ce mai mult simţită prezenţa în zona de influenţă a Washingtonului. Două bombardiere strategice ruse TU-160 au efectuat zboruri de antrenament deasupra apelor internaţionale din partea estică a Americii Latine, iar Rusia urmează să desfăşoare manevre navale comune cu Venezuela în noiembrie în Caraibe, regiune considerată de aproape un secol de SUA drept propriul domeniu de influenţă.

Pe fondul tensionării relaţiilor ruso-americane după criza din Georgia, Rusia strânge relaţiile cu inamicii SUA din America Latină. Astfel, o delegaţie rusă condusă de vicepremierul Igor Secin se află într-un turneu în zonă. Însoţit de reprezentanţi ai marilor companii ruse, Secin a făcut o primă oprire în Cuba, declarând că Moscova şi Havana au fost de acord să-şi intensifice cooperarea economică.

Delegaţia rusă a ajuns marţi la Caracas, pe agenda vizitei figurând formarea unei serii de grupuri de lucru în sectoarele energetic, financiar, industrial.

Îngrijorare la Washington

Cu ochii pe ofensiva diplomatică a Rusiei în America Latină, administraţia Bush încearcă să nu amplifice tensiunile din regiune.

Deocamdată, oficialii americani au răspuns cu măsuri similare la expulzările diplomaţilor din Venezuela şi Bolivia şi au impus sancţiuni unor colaboratori apropiaţi ai preşedintelui Hugo Chavez. Pe de altă parte, preşedintele George W. Bush a adăugat, ieri, Bolivia, alături de Venezuela şi Birmania, pe lista neagră a ţărilor care nu şi-au respectat obligaţiile de combatere a traficului cu droguri.

Analiştii de peste Ocean spun că, deşi tensiunile cu preşedinţii bolivian şi venezuelean provoacă îngrijorare, administraţia de la Washington nu-şi va înăspri tonul faţă de cele două ţări în viitorul apropiat. Experţii atrag atenţia însă că SUA nu sunt deloc într-o poziţie favorabilă, mai ales că, după atentatele din 11 septembrie, au acordat atenţie Americii Latine numai în dosarele de imigraţie şi trafic de droguri.

Acuzaţii şi de la Buenos Aires

Argentina a acuzat Statele Unite că folosesc un proces în curs la Miami pentru un complot politic împotriva guvernului preşedintelui Cristina Kirchner. Buenos Aires acuză Washingtonul că foloseşte în scopuri politice afirmaţiile făcute în cadrul unui proces împotriva a patru cetăţeni sud-americani, acuzaţi că ar fi agenţi ai guvernului venezuelean, implicaţi într-o afacere de contrabandă în Argentina.

Trei venezueleni şi un uruguayan sunt acuzaţi de SUA că au acţionat în Miami în calitate de agenţi ai Venezuelei, pentru a face presiuni asupra unui om de afaceri venezuelean, Guido Antonini Wilson, care a introdus aproape 800.000 de dolari nedeclaraţi în Argentina în august 2007, pentru a ascunde provenienţa şi destinaţia acestor bani. Este vorba despre "bani destinaţi campaniei prezidenţiale a candidatei de atunci din Argentina, Cristina Kirchner", a spus procurorul Thomas Mulvihill.

Actualul preşedinte argentinian, ales în octombrie 2007, a negat că a primit în campanie fonduri provenind din Venezuela.

Solidaritate în stil latino-american

Exemplul Venezuelei şi al Boliviei, care i-au expulzat pe ambasadorii americani, a fost urmat şi de Honduras. Fost aliat american în America Centrală condus în prezent de un guvern de stânga, Hondurasul a refuzat să primească scrisorile de acreditare ale ambasadorului american.

Guvernul american nu are nicio autoritate morală şi nici etică pentru a vorbi despre droguri, despre aprobare sau nu
Evo Morales,
preşedintele Boliviei

În aşteptarea unui nou preşedinte

Preocupată de războaiele din Irak şi Afganistan, administraţia Bush a pierdut teren în America Latină. Analiştii susţin că situaţia nu se va schimba radical nici după instalarea noului preşedinte la Casa Albă. Deşi mai experimentat în problemele de politică externă, republicanul John McCain va acorda în primul rând atenţie dosarelor predecesorului său în cazul unei victorii, spun experţii. Nicio victorie a democraţilor în cursa pentru Casa Albă nu ar schimba prea mult situaţia din zonă, menţionează alţi analişti.

Criza boliviană se resimte în Argentina şi Brazilia

Tensiunile dintre autorităţile din La Paz şi departamentele cu aspiraţii de autonomie din estul şi sudul Boliviei au provocat îngrijorare în Argentina şi Brazilia.

Temerile au luat amploare mai ales după ce opozanţii preşedintelui Evo Morales din Taiguati au preluat controlul gazoductului care aprovizionează cu gaze Brazilia. Compania de transport de hidrocarburi Transierra, reprezentanţii Petrobras şi ai Total au reacţionat imediat, dând asigurări că gazoductul a suferit pagube minore şi exportul nu este ameninţat de confruntările din zonă.

De menţionat că Bolivia exportă 300 de milioane de metri cubi de gaz pe zi spre Brazilia. De "ajutorul" bolivian beneficiază, de asemenea, şi Argentina, care primeşte de la statul andin cel puţin două milioane de metri cubi de gaze pe zi. În acest context, autorităţile din Argentina şi Brazilia au sărit fără ezitare în ajutorul preşedintelui Morales.

Cele două ţări speră că tensiunile din Bolivia se vor diminua în următoarele zile, deoarece criza ar putea avea consecinţe grave asupra economiei statelor de pe continentul sud-american.

300 milioane metri cubi de gaz pe zi

- reprezintă exportul Boliviei spre Brazilia