Siria, un război fără sfârşit: cine cu cine luptă, cine pe cine sprijină, cine şi cât controlează

Tancuri turceşti în Siria FOTO AFP

Declanşat în martie 2011 în urma reprimării unor proteste paşnice faţă de regimul preşedintelui Bashar al-Assad, războiul civil din Siria a devenit tot mai complex şi s-a internaţionalizat odată cu creşterea numărului grupărilor jihadiste şi intensificarea implicării militare externe, notează AFP.

Ultima ţară implicată militar în Siria a devenit Turcia, care a trimis trupe şi arme pentru a curăţa Jarabulus de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) şi a stopa avansul kurzilor sirieni.

Cine cu cine luptă?

Regimul de la Damasc contra rebelilor - pe frontul principal

Forţele regimului condus de Bashar al-Assad (300.000 de membri) şi aliaţii săi luptă împotriva unei miriade de grupări rebele aliate formate din islamişti sirieni şi străini.

Cea mai importantă alianţă anti-regim este Armata Cuceririi. Aceasta este formată din grupări islamiste, între care Ahrar al-Sham şi Faylaq al-Sham, şi jihadiste, cea mai cunoscută fiind Frontul Fateh al-Sham (fostul Front al-Nusra, condus de Abu Mohammad al-Julani şi care a renunţat la afilierea sa la reţeaua teroristă Al-Qaeda).

Prioritatea rebelilor în luptele cu regimul de la Damasc este să obţină controlul total asupra oraşului Alep (nord), al doilea ca mărime din Siria. De cealaltă parte, trupele lui Assad vor să recucerească teritoriile pierdute la Alep şi în Ghouta de Est, o provincie de lângă Damasc controlată în mare parte de Jaysh al-Islam.

Membri ai armatei siriene FOTO AFP

Regimul de la Damasc contra Statului Islamic

După ce i-a alungat, la sfârşitul lui martie, pe jihadiştii din cadrul Statului Islamic din oraşul antic Palmyra (centru), acum trupele siriene încearcă să-i îndepărteze din Tabqa

Regimul de la Damasc contra kurzilor sirieni

Primele ciocniri între forţele regimului de la Damasc şi kurzii sirieni au avut loc la mijlocul lui august, când cei din urmă au fost vizaţi de atacuri aeriene la Hasakah. Atacurile aviaţiei militare a lui Assad au avut loc ca urmare a avansului kurzilor în această provincie din nord-estul Siriei.

Kurzii sirieni contra Statului Islamic

În 2012, kurzii sirieni şi-au creat o administraţie proprie semiautonomă în teritoriile lor din nordul şi nord-estul Siriei. De asemenea, ei au înfiinţat, tot atunci, o miliţie proprie, numită Asayish.

Apoi, începând din ianuarie 2015, kurzii au alungat gruparea lui Abu Bakr al-Baghdadi din oraşele-cheie Kobane şi Manbij, în provincia Alep, din Tall Abyad, în provincia Rakka, şi din mai multe localităţi din provincia Hasakah.

Cel mai important partid kurd este PYD (Partidul Uniunii Democratice). Aripa militară a acestui partid este YPG (Unităţile de protecţie a poporului kurd).

YPG domină Forţele Democratice Siriene (FDS), o alianţă antijihadistă creată în octombrie 2015 şi care cuprinde de asemenea combatanţi arabi.

Kurzi sirieni FOTO AFP

Statul Islamic contra rebelilor

Rebelii sunt cei care au deschis atacurile împotriva Statului Islamic. De asemenea, intervenţia terestră a Turciei de la Jarabulus are loc cu sprijinul unor rebeli moderaţi.

Cine pe cine sprijină?

Regimul de la Damasc

În afară de trupele sale, Bashar al-Assad mai beneficiază de 200.000 de auxiliari, în special din cadrul Forţelor de Apărare Naţională. Acestora li se adaugă luptători ai mişcării şiite libaneze Hezbollah (între 5.000 şi 8.000) şi combatanţi iranieni, irakieni şi afgani.

Principalii aliaţi ai lui Assad sunt Iranul, care îl ajută cu bani şi cu mii de combataţi, şi Rusia, care a lansat la sfârşitul lui septembrie 2015 o campanie aeriană ce i-a permis liderului sirian să-i respingă pe rebeli în provinciile Alep, Latakia (vest), Damasc şi Daraa (sud) şi pe Statul Islamic din Palmyra.

Militari ruşi la Hmeimim FOTO AFP

Rebelii

Rebelii moderaţi sunt susţinuţi de occidentali, în special de Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie.

Rebelii islamişti sunt ajutaţi de Turcia, Arabia Saudită şi Qatar.

Kurzii sirieni

Kurzii sirieni sunt sprijiniţi de coaliţia internaţională anti-SI coordonată de Washington.

Jihadiştii

Nicio ţară nu sprijină deschis Frontul Fateh al-Sham şi nici pe Statul Islamic, două grupări rivale clasate drept organizaţii „teroriste“ de ONU. Statul Islamic a putut să se autofinanţeze ca urmare a cuceririi unor teritorii bogate în petrol, produse agricole şi vestigii arheologice.

Cine şi cât controlează?

Regimul de la Damasc (aproape 35% din teritoriu)

Bashar al-Assad a pierdut majoritatea teritoriului sirian, dar păstrează zone strategice precum Damasc, Homs, Hama (centru) şi o parte din Alep, zone locuite de 60% din populaţia Siriei.

Statul Islamic (aproape 35%)

În pofida înfrângerilor suferit din 2015 încoace, gruparea jihadistă domină estul Siriei, controlând Deir ez-Zor, la graniţa cu Irak, cea mai mare parte a provinciei Rakka (nord) şi zone din Alep, între care oraşul al-Bab.

Kurzii sirieni (18%)

O vastă ofensivă anti-SI le-a permis să cucerească teritorii din provinciile Hasakah, Alep şi Rakka. Forţele kurede controlează trei sferturi din frontiera siriano-turcă.

Rebelii şi Frontul Fateh al-Sham controlează 12% din Siria.

Un război fără sfârşit

Reuniţi la Geneva, secretarul de Stat american John Kerry şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov nu au ajuns la un acord pentru o cooperare militară extinsă împotriva combatanţilor islamişti din Siria.

„Nu vrem să încheiem un acord de dragul unui acord. Vrem să facem ceva eficient, care funcţionează pentru poporul sirian, care face regiunea mai stabilă şi mai sigură, şi pentru asta ne-am aşezat la masă aici, la Geneva, ca să găsim o soluţie politică“, a declarat Kerry.

De încheierea războiului, nici vorbă. Între timp, Turcia a trimis sâmbătă şase noi tancuri în Siria, unde rebelii pe care îi sprijină continuă operaţiunea de deminare în oraşul Jarabulus, preluat în această săptămână de la gruparea jihadistă Stat Islamic.

Potrivit cotidianului „Hurriyet“, Turcia are de acum 50 de tancuri şi 380 de soldaţi în Siria după trei zile de la lansarea operaţiunii „Scutul Eufratului“, care nu-i fereşte nici pe kurzii sirieni.

Aproape 300.000 de oameni au fost ucişi în războiul din Siria, iar peste jumătate din populaţia acestei ţări a fost strămutată.