„Scandalul submarinelor“ face valuri la ONU
0Criza transatlantică s-a făcut simţită pe culoarele Adunării Generale a ONU, iar UE a amânat amână discuţiile pregătitoare pentru un nou consiliu cu SUA .
Criza diplomatică fără precedent între SUA şi Franţa s-a făcut simţită luni pe culoarele Adunării Generale a ONU, chiar dacă preşedintele american Joe Biden părea să urmărească o calmare prin redeschiderea frontierelor cu Europa. Ambasadorii la Uniunea Europeană ai statelor membre au amânat discuţiile pregătitoare ale unui nou consiliu UE-SUA cu privire la comerţ şi tehnologie programat pe 29 septembrie, în semn de protest faţă de acordul de livrare de submarine încheiat de Washington cu Australia în detrimentul Franţei, au afirmat doi diplomaţi europeni, potrivit Reuters.
UE sprijină Franţa
Franţa a primit luni sprijinul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi al şefului Consiliului European, Charles Michel. Dacă Ursula von der Leyen a considerat „inacceptabil“ modul în care a fost „tratată“ Franţa, Charles Michel a denunţat „lipsa de loialitate“ a SUA şi a pledat pentru consolidarea „capacităţii de acţiune“ a UE pe scena internaţională. Uniunea Europeană cere Washingtonului o „clarificare pentru a încerca să înţeleagă mai bine care sunt intenţiile din spatele anunţului parteneriatului strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia, întrucât este de neînţeles”, le-a spus el jurnaliştilor la New York, pe marginea Adunării generale a ONU. „Principiile elementare pentru o alianţă sunt loialitatea şi transparenţa.
Observăm o lipsă clară de transparenţă şi loialitate”, a declarat preşedintele Consiliului European. Acesta este un „şoc“ pe scena mondială, a apreciat la rândul său şefa diplomaţiei belgiene, Sophie Wilmes, chemând Europa să fie „mai vocală“ în relaţia sa transatlantică Miniştrii de externe ai statelor membre ale UE „şi-au exprimat în mod clar solidaritatea faţă de Franţa“, precum şi „sprijinul clar, a declarat presei luni seara şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a condus discuţiile.
De la ce a pornit ”scandalul submarinelor”
Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercurea trecută un parteneriat strategic, pentru a contracara China, sub numele de AUKUS, care prevede şi furnizarea de submarine americane cu propulsie nucleară pentru Canberra care i-a scos efectiv pe francezi din joc. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 90 de miliarde de dolari australieni (56 miliarde de euro) pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Parteneriatul SUA-Australia-Marea Britanie a provocat furia Franţei. Vineri, Parisul şi-a rechemat ambasadorii de la Washington şi Canberra, o decizie fără precedent vizavi de doi aliaţi istorici.
Criza ar putea afecta noul concept strategic al NATO
Pe de altă parte, ministrul de externe al Franţei a mai apreciat că criza va cântări asupra definirii noului concept strategic al NATO, fără a evoca, totuşi, o retragere din Alianţa Nord-Atlantică. „NATO a iniţiat o reflecţie, la solicitarea preşedintelui Franţei, asupra fundamentelor sale. La următorul summit NATO de la Madrid va fi prezentat noul concept strategic. Evident, ceea ce tocmai s-a întâmplat va avea legătură cu această definire“, a spus Jean-Yves Le Drian.
„În acelaşi timp, Europa trebuie să se doteze cu busola sa strategică şi va fi sub responsabilitatea Franţei în prima jumătate a anului 2022“, a adăugat el, referindu-se la preşedinţia franceză a Uniunii Europene cu începere de la 1 ianuarie. După retragerea brutală a americanilor din Afganistan, fără consultarea aliaţilor lor, şi acest dosar al submarinelor, “dacă europenii nu simt că, pentru a rămâne în istorie, trebuie să se unească şi să-şi apere împreună propriile interese, atunci soarta lor va fi complet diferită”, a subliniat Jean-Yves Le Drian.
Australia respinge acuzaţiile Franţei de duplicitate
Premierul australian Scott Morrison a replicat duminică la acuzaţiile Franţei în sensul că guvernul său a minţit în legătură cu intenţia de a anula un contract privind achiziţia de submarine franceze, afirmând că şi-a exprimat preocupările legate de acest subiect “cu câteva luni în urmă”, relatează AFP. „Consider că francezii aveau toate motivele să ştie că noi avem rezerve profunde şi serioase în ce priveşte capacitatea submarinelor din clasa Attack de a răspunde intereselor noastre strategice şi le-am indicat clar că vom lua o decizie pe baza interesului nostru strategic naţional”, a declarat Morrison într-o conferinţă de presă la Sydney.„Nu regret decizia de a pune pe primul loc interesul naţional al Australiei, nu o voi regreta niciodată“, a subliniat el, adăugând că ar fi fost o „neglijenţă“ să nu ţină cont de sfaturile serviciilor australiene de informaţii şi apărare.
Marea Britanie ia apărarea pactului de securitate cu SUA şi Australia
Noul ministru de externe britanic Liz Truss - marea câştigătoare a recentei remanieri a guvernului de la Londra - a pledat în favoarea controversatului pact de securitate încheiat de Marea Britanie cu SUA şi Australia, într-un articol publicat în The Sunday Telegraph. Noua şefă a diplomaţiei britanice nu menţionează acest diferend cu Franţa, dar subliniază că acordul britanico-australiano-american, văzut ca o contrapondere la creşterea puterii militare chineze, vine să ilustreze angajamentul Londrei faţă de regiunea Indo-Pacific.