Rusia nu găseşte aliaţi

Rusia se confruntă cu riscul unei izolări pe plan diplomatic în urma acţiunii sale militare din Georgia, în condiţiile în care nici aliaţii săi asiatici nu i-au oferit susţinerea

Rusia se confruntă cu riscul unei izolări pe plan diplomatic în urma acţiunii sale militare din Georgia, în condiţiile în care nici aliaţii săi asiatici nu i-au oferit susţinerea aşteptată, iar ministrul francez de externe a avertizat că liderii UE iau în considerare sancţiuni, scrie Reuters.

Medvedev nu a obţinut susţinere pentru acţiunile sale la summitul de la Duşanbe al Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO), un grup din care fac parte Moscova, China şi patru foste republici sovietice din Asia Centrală.

"Statele din organizaţie îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de recentele tensiuni pe tema Osetiei de Sud şi cer părţilor să rezolve problemele paşnic, prin dialog, şi să depună eforturi care să faciliteze reconcilierea şi discuţiile", potrivit declaraţiei finale a summitului din Tadjikistan.

Chiar şi China, care susţine adesea Rusia în dispute diplomatice, a criticat voalat acţiunile Moscovei, afirmând că este "îngrijorată de schimbările recente din Osetia de Sud şi Abhazia" şi lansând un apel la dialog în acest dosar.

Preşedintele Kazahstanului, un alt aliat apropiat al Moscovei, a declarat că este prea devreme pentru a lua în considerare o recunoaştere a independenţei celor două teritorii separatiste.

Doar preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat ieri că Rusia nu a avut "altă alegere" decât să recunoască independenţa republicilor separatiste georgiene, iar ambasadorul la Moscova a lăsat să se înţeleagă că Minskul va face la fel.

Independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud dă apă la moară separatiştilor din această regiune mozaic etnic şi religios greu încercată de-a lungul vremii

Recunoaşterea independenţei regiunilor seperatiste georgiene ar putea încuraja ambiţii similare în rândul popoarelor din Caucaz.

Dominoul a pornit în regiune, fitilul a fost aprins, susţine preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României, Mircea Geoană.

"În acest moment, starea de calm şi de stabilitate din zonă s-a frânt", a declarat Geoană. "Lucrurile s-au schimbat în mod dramatic şi trebuie să regândim atât cum acţionăm în plan intern, cât şi cum colaborăm cu UE şi cu NATO", a subliniat fostul ministru de externe.

Cotidianul "Rossiiskaia Gazeta" scrie că s-a consumat "un moment foarte periculos pentru situaţia internă a Rusiei". "Numeroase regiuni ale Rusiei dispun în prezent de un nou argument în favoarea independenţei lor, iar stabilizarea Caucazului ar putea lua în prezent o altă turnură".

Cotidianul "Vremia Novostei" a avertizat, de asemenea, cu privire la un posibil "export al crizei spre partea rusă a Caucazului, unde sunt încă vii mişcări etnoseparatiste şi unde se extinde fundamentalismul islamic".

Şevardnadze: liderii ruşi vor regreta

Eduard Şevardnadze, fost preşedinte georgian, dar şi fost ministru de externe al URSS pe timpul lui Mihail Gorbaciov, a declarat că liderii ruşi vor regreta "tot restul vieţii" că au recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene, un gest care, în opinia sa, ar putea încuraja forţele separatiste din interiorul Federaţiei ruse, relatează AFP.

"Acest lucru va duce la discuţii pentru recunoaşterea independenţei Ceceniei şi Daghestanului", două republici ale Rusiei zguduite de insurgenţe separatiste.

Braţul lung al Moscovei

Fostul deputat în Duma de Stat al Partidului Liberal al lui Egor Gaidar, Anatoli Ciabad, care a călătorit des în Caucaz, se declară dezolat. "Una dintre republicile din Caucazul de Nord a cerut deja independenţa şi ştim bine cum s-a terminat", a spus el referindu-se la Cecenia.

"Totul se decide prin forţă" în Rusia, a declarat el pentru AFP. Din punctul său de vedere însă, "adevărata chestiune de actualitate" nu este în Caucazul rus, ci în Europa de Est din fosta sferă de influenţă a
Moscovei.

"Chestiunile interne ale Rusiei sunt un lucru, dar va fi cu totul altceva când Moscova va începe să-şi regleze conturile cu Ucraina, Cehia, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. De asta trebuie să ne fie
teamă", spune el.

Punctele fierbinţi din Caucaz

CECENIA. Republică din Caucazul rus care şi-a proclamat unilateral independenţa la sfârşitul anului 1991, înainte de căderea Uniunii Sovietice. Situaţia din Cecenia, condusă din 2007 de fostul lider rebel Ramzan Kadîrov, s-a normalizat, dar ciocnirile cu insurgenţii continuă.

DAGHESTAN. Cea mai mare republică din Caucazul rus, cu populaţie majoritar musulmană, a fost teatrul unor incursiuni ale rebelilor ceceni după 1999, soldate cu mai multe sute de morţi. Atacurile vizând reprezentanţii autorităţilor sunt frecvente în continuare.

INGUŞEŢIA. Republică învecinată cu Cecenia, este una dintre cele mai sărace din Rusia. Apropiaţi cecenilor, locuitorii din Inguşeţia au fost deportaţi în 1944 de Stalin, pentru "colaborare" cu Germania nazistă.

OSETIA DE NORD. Una dintre cele mai mici republici din Federaţia Rusă, unde se află principala bază militată rusă din Caucaz. În 1992, un conflict între Osetia de Nord, cu populaţie majoritar creştină, şi Inguşeţia s-a soldat cu peste 500 de morţi.

NAGORNO-KARABAH. Enclavă cu populaţie majoritar armeană din Azerbaidjan, a fost teatrul unui conflict sângeros la începutul anilor '90. În baza acordului pentru încetarea focului din 1994, enclava rămâne sub controlul armenilor, care au cucerit-o. De atunci au loc incidente între forţele armene şi cele azere.

Antidot la scut

Rusia a testat ieri o rachetă Topol, capabilă să treacă de apărarea antirachetă, a anunţat Moscova. Forţele strategice nucleare şi forţele spaţiale au efectuat de pe cosmodromul din Plesseţk testarea de rutină a unei rachete balistice intercontinentale PC-12M Topol.

Grupul de la Shanghai susţine cu jumătate de gură Rusia

China şi alte ţări din Asia Centrală şi-au exprimat cu jumătate de gură sprijinul pentru Rusia, aprobându-i "rolul activ" în Georgia, dar abţinându-se să recunoască, după modelul Moscovei, Abhazia şi Osetia de Sud, scrie AFP.

Membrele Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS - Rusia, China, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan) "susţin rolul activ al Rusiei în operaţiunile de pace şi cooperarea din regiune", se arată într-o declaraţie comună difuzată de Kremlin după summitul de la Duşanbe.

China, preocupată de soarta separatistelor

Declaraţia nu menţionează însă specific recunoaşterea Abhaziei şi a Osetiei de Sud, anunţată de Moscova marţi. În plus, niciunul dintre şefii de stat prezenţi, începând cu preşedintele chinez Hu Jintao, nu şi-a exprimat intenţia de a recunoaşte cele două regiuni separatiste.

Ţările din OCS "îşi exprimă temerile profunde, după recentele tensiuni din jurul Osetiei de Sud, şi cer părţilor să rezolve paşnic problemele existente, prin dialog, să facă un efort pentru pace şi să susţină negocierile", se arată în declaraţie.

Ele susţin, de asemenea, "urmarea principiilor de respectare a tradiţiilor istorice şi culturale ale fiecărei ţări şi eforturile vizând păstrarea unităţii statelor şi integrităţii lor teritoriale".

În paralel, China repeta, la Beijing, că este îngrijorată de "ultimele evoluţii ale situaţiei din Osetia de Sud şi Abhazia".

"Suntem conştienţi de istoria şi realităţile complexe ale problemelor din Osetia de Sud şi Abhazia", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Qin Gang. "Sperăm că părţile implicate vor putea rezolva problema prin dialog."

Transnistria, între planul Kozak şi planul Iuşcenko

După ce a recunoscut independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei, Rusia reia jocurile de culise pentru Transnistria.
În timp ce "liderii" de la Tiraspol susţin că recunoaşterea independenţei este doar o "chestiune de timp", diplomaţia de la Moscova mizează din nou pe celebrul memorandum Kozak pentru soluţionarea conflictului transnistrean.

Prezentat în noiembrie 2003 de Rusia, planul Kozak era o propunere detaliată pentru crearea unui stat moldovean federal asimetric.

Textul, promovat de politicianul Dmitri Kozak, un apropiat al lui Vladimir Putin, prevedea, de asemenea, menţinerea unei baze militare ruse pe teritoriul moldovenesc pentru următorii 20 de ani.

Jocurile Kremlinului

Planul Moscovei, al cărei obiectiv declarat era reunificarea Moldovei, presupunea constituirea unei federaţii asimetrice în care Transnistria şi Găgăuzia să fie subiecţi ai viitorului stat numit Republica Federativă Moldova.
Proiectul, publicat la 17 noiembrie, conferea totodată Transnistriei şi Găgăuziei dreptul la referendum pentru a stabili dacă mai doresc sau nu să aparţină Republicii Moldova şi drept de veto asupra chestiunilor de politică internă şi externă care ar fi contravenit "intereselor lor".

Limba de stat a federaţiei ar fi urmat să fie limba moldovenească, iar rusa ar fi fost limbă oficială. În cele din urmă, administraţia comunistă de la Chişinău a refuzat să semneze planul, ceea ce a dus la anularea unei vizite a lui Putin în Republica Moldova.

Ucraina îşi susţine soluţiile

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei de la Kiev, Vladimir Ogrîzko, a declarat că Ucraina consideră în continuare că reglementarea transnistreană ar trebui să se producă pe baza planului propus de Viktor Iuşcenko.
"Susţinem cu fermitate principiul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, principiu care nu poate fi încălcat", a subliniat Ogrîzko.

Liderul de la Kiev a lansat iniţiativa ucraineană de soluţionare a crizei transnistrene, aşa-numiţii "şapte paşi", la summitul GUAM de la Chişinău, din 22 aprilie 2005.

Proiectul prevedea, între altele, organizarea în Transnistria a unor alegeri "libere şi democratice", monitorizate internaţional, dar nu presupunea şi retragerea contingentului militar rus ca precondiţie obligatorie pentru acest scrutin. Iniţiativa ucraineană presupune negocieri cu actualele autorităţi autoproclamate de la Tiraspol în vederea elaborării legislaţiei cu privire la statutul regiunii.

Planul prevede pentru Transnistria statutul de republică în componenţa Republicii Moldova, cu atribute statale proprii şi drept la autodeterminare în cazul schimbării statutului internaţional al Republicii Moldova - aluzie transparentă la unirea cu România.

Ironii şi schimb de replici cu UE

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a taxat ieri în afirmaţiile şefului diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, privind "viitoare obiective" ale Rusiei de genul Crimeea sau Republica Moldova, declarând că este vorba despre "o imaginaţie bolnavă", relatează Reuters.

În replică, Kouchner a afirmat că "ruşii sunt puţin nervoşi în ultimul timp". Oficialul francez a mai precizat că liderii UE iau în considerare impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei la summitul de luni consacrat dezbaterii crizei din Georgia.

Sancţiunile contra Moscovei sunt luate în calcul la summitul UE consacrat dezbaterii crizei din Georgia
Bernard Kouchner, ministrul francez de Externe