Raportul ONU privind schimbările climatice. Cele cinci scenarii privind încălzirea globală: „Mai avem zero ani să evităm impactul lor, sunt deja aici”

Scenarii ale schimbărilor climatice FOTO SHUTTERSTOCK

Al şaselea raport al Grupul interguvernamental de experţi al ONU (IPCC) conţine peste 3.000 de pagini şi este semnat de 234 de oameni de ştiinţă. După aproape zece ani de cercetări, acest raport concluzionează ca „lipsit de echivoc faptul că influenţa umană a încălzit atmosfera, oceanele şi suprafeţele terestre”.

Este cel mai dur avertisment privind criza climatică din 1990 încoace, când a apărut prima evaluare privind impactul emisiilor cu efect de seră provocate de activităţile umane. 

Secretarul general al ONU, António Guterres, a numit raportul „cod roşu pentru umanitate” şi a observat că pragul de încălzire faţă de era preindustrială, de 1,5 grade Celsius, este „periculos de aproape”.

„Este aproape garantat faptul că aceste schimbări vor fi tot mai rele. Nu vom avea unde să fugim şi unde să ne punem la adăpost de ele”, spune unul din autorii raportului, Linda Mearns, un cercetător avansat la U.S. National Center for Atmospheric Research.

Autorii raportului arată că temperaturile globale au crescut deja cu 1,1 grade Celsius începând din secolul al XIX-lea, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 100.000 de ani, în timp ce doar o mică fracţiune din această creştere poate proveni din forţe naturale. Aproape toată încălzirea care a avut loc pe Pământ poate fi pusă pe seama emisiilor de gaze care captează căldura, cum ar fi dioxidul de carbon şi metanul. Cel mult, forţele naturale sau factori întâmplători ar putea fi responsabili pentru 0,1 sau sau 0,2 dintr-un grad de temperatură, se arată în raport.

FOTO via AP

Cinci scenarii privind încălzirea globală

Raportul prezintă cinci scenarii în funcţie de cantitatea de emisii de carbon redusă (rapidă şi masivă; intensă, dar nu de mare amploare; moderată; mică, la nivelul actual, respectiv creşteri şi mai mari ale poluării) şi toate prevăd o depăşire o pragului de 1,5 de grade Celsius în anii 2030 chiar dacă lumea ar începe imediat să reducă emisiile de carbon - adică mai devreme cu un deceniu decât au prezis anterior oamenii de ştiinţă, relatează AP. 

Trei dintre scenarii conturează că modificările climatice accelerate de om ar putea ridica temperaturile la nivel global peste pragul de 2 grade Celsius. Pe de altă parte, este prevăzută o trecere peste pragul cel mai strict impus de Acordul Climatic de la Paris înainte ca lumea să poată scădea din nou nivelul emisiilor de carbon sub această limită.

Grafic raport ONU despre schimbările climatice în funcţie de nivelul emisiilor de carbon - foarte ridicate, înalte, medii, mici, foarte mici FOTO via CNN

În acest moment, lumea se află undeva între măsuri moderate şi reduceri de mică amploare a emisiilor de carbon, spune unul din autorii raportului, Claudia Tebaldi, de la U.S. Pacific Northwest National Lab.

„Orice putem face în vederea limitării,încetinirii (emisiilor de carbon), va da roade. Şi dacă nu putem ajunge la 1.5, probabil că va fi dureros, dar am face bine să nu ne dăm bătuţi”, a spus Tebaldi. 

În cel mai negru scenariu al raportului, lumea ar putea fi cu aproximativ 3,3 grade Celsius mai fierbinte decât în prezent, până la sfârşitul secolului. Dar acest scenariu pare din ce în ce mai puţin probabil pe măsură ce lumea ia măsuri de combatere a încălzirii globale, a declarat co-autorul raportului şi omul de ştiinţă în domeniul climatic Zeke Hausfather, directorul schimbărilor climatice de la Institutul Breakthrough.

„Sunt tot mai puţine şanse să fim doar norocoşi astfel încăt să avem un nivel de încălzire ceva mai redus decât am anticipat. În acelaşi timp, probabilitatea de a avea parte de ceva mult mai rău decât ne-am fi aşteptat, dacă reuşim să reducem emisiile, scade apreciabil”, a spus Hausfather.

Raportul a conchis că dezastrele ultracatastrofale - denumite în mod obişnuit „puncte critice”, cum ar fi prăbuşirea straturilor de gheaţă şi încetinirea bruscă a curenţilor oceanici - au „probabilitate redusă”, dar nu pot fi excluse. Oprirea mult discutată a circulaţiei curenţilor oceanului Atlantic, care ar declanşa schimbări meteorologice masive,are o probabilitate mică să se întâmple în acest secol, a spus Bob Kopp de la Rutgers University, unul din autorii studiului.

Un „progres major” în înţelegerea a cât de accelerat se încălzeşte lumea cu fiecare tonă de dioxid de carbon emis a permis oamenilor de ştiinţă să fie mult mai precişi în scenariile din acest raport, a spus Valerie Masson-Delmotte, om de ştiinţă în domeniul la Laboratorul francez de ştiinţe ale climei şi mediului de la Universitatea Paris-Saclay.

„Raportul nostru arată că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în acel nivel de încălzire în deceniile următoare. Dar putem evita niveluri şi mai mari de încălzire acţionând asupra emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus aceasta.

„Concluzia este că mai avem zero ani pentru a evita schimbările climatice periculoase, pentru că ele au loc deja ", a declarat pentru CNN Michael E. Mann, unul din autorii principali ai raportului IPCC din 2001.

Evoluţia avertismentelor experţilor ONU privind schimbările climatice

1990

„Detecţia neechivocă a efectelor gazelor cu efect de seră adăugate de om nu este probabilă în următorul deceniu sau mai mult”.

1995

Capacitatea de a conecta schimbările climatice cu influenţa umană este „în prezent limitată”.

2001

Au apărut „ dovezi noi şi mai puternice” ale faptului că încălzirea globală este cauzată de emisiile gazelor cu efect de seră.

2007

Încălzirea globală este neechivocă şi poate fi afirmat cu „grad înalt de încredere” că poate fi pusă pe seama influenţei umane.

2013

„Încălzirea sistemului global este neechivocă” în timp ce „influenţa umană asupra sistemului climatic este cât se poate de clară”.

2021

„ Este lipsit de echivoc faptul că influenţa umană a încălzit atmosfera, oceanele şi suprafeţele terestre”.