Putin duce Rusia înapoi la URSS

Opoziţia rusă avertizează că revenirea lui Vladimir Putin  pentru a treia oară la Kremlin readuce ţara în vremurile sovietice.

Rusia a avut şansa de a deveni o democraţie funcţională, dar decizia premierului rus, Vladimir Putin, de a candida pentru un al treilea mandat de preşedinte marchează punctul de început al acestui proces de sovietizare. Ţara va deveni o altă petro-dictatură al cărei regim se sprijină pe banii de pe urma hidrocarburilor şi pe reprimarea opoziţiei, scrie revista „ Newsweek".

Anunţul noii candidaturi a lui Putin nu a scăpat netaxată. Au şi apărut afişe cu imaginea fostului locotenent-colonel KGB imaginat cum ar arăta în 2024, data până la care acesta este posibil să conducă Rusia. Putin seamănă în aceste afişe cu fostul lider sovietic Leonid Brejnev, îmbrăcat în uniformă militară plină de medalii autoatribuite.

„Întoarcerea lui Putin la Kremlin va aduce ani luni de stagnare ca în timpul perioadei brejneviene", spune Eduard Boyakov, director al teatrului moscovit Praktika. După criza petrolului din 1973, Uniunea Sovietică era şi atunci, ca şi acum, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume. Banii din exportul petrolului au acoperit problemele catastrofale ale economiei sovietice şi au permis elitelor Partidului Comunist să se îmbogăţească. 

 Putin, în chip de Brejnev  Foto: reuters

Comparat cu Brejnev

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a declarat că nu este nicio ruşine pentru premier să fie comparat cu Leonid Brejnev, simbolul „stagnării" URSS. „Ştiţi, Brejnev nu reprezintă o perioadă negativă în istoria ţării noastre. A fost un mare plus. El a pus fundamentele economiei noastre", a declarat purtătorul de cuvânt al premierului, Dmitri Peskov.  „Doar ultima perioadă a lui Brejnev a fost o perioadă îngrozitoare. Nimeni nu neagă faptul că stagnarea era rea", a continuat Peskov. Dacă va fi ales din nou preşedinte în 2012, pentru un mandat de şase ani, Putin îl va egala pe Brejnev.

Dezamăgirea Medvedev

În cazul în care Rusia continuă să mizeze pe o economie primitivă, bazată pe exportul de materii prime, iar corupţia rămâne la cote endemice, viitorul sună rău, susţin analiştii. Medvedev scria pe blogul său, în primele zile după instalarea sa la Kremlin, că va lupta cu corupţia şi va promova creşterea economiei reale. Toate s-au dovedit a fi doar vorbe goale. În timpul celor patru ani cât a stat la Kremlin, corupţia a crescut la o treime din PIB-ul Rusiei - 300 de miliarde de dolari pe an, potrivit Comitetului Anticorupţie din  Rusia. În acelaşi timp, resentimentele faţă de hoţia birocraţilor şi disfuncţionalităţile din guvern au crescut. Sondajele arată că ruşii au o profundă neîncredere faţă de instituţiile de stat (78% nu au încredere în poliţie şi 99% - în declaraţiile de avere ale oficialilor).

Reforma, periculoasă

„Există o energie negativă uriaşă în rândul publicului gata să explodeze în orice moment", spune Ghenadi Gudkov, un fost colonel KGB şi vicepreşedinte al Dumei de Stat. „Pentru a elibera această aversiune în creştere, Rusia are nevoie urgent de o dezbatere liberă, dar aceasta ar slăbi Kremlinul". Putin şi cercul său nu-şi pot permite o democraţie reală, de teamă că vor pierde puterea şi banii. Reforma este un lucru periculos pentru Putin. El a fost creatorul sistemului şi acum este ostaticul său", subliniază Gudkov. Sistemul lui Putin este construit piramidal, pe birocraţi care trimit bani şi primesc protecţie în schimb.

Ruşii încă îi mai fac statui dictatorului Stalin  Foto: reuters

Sunt însă şi ruşi încântaţi de reîntoarcerea lui Putin, cum ar fi membrii partidului pro-Kremlin Rusia Unită şi tinerii din mişcarea „Naşi". Câţiva membri ai acestei formaţiuni au  întrerupt alimentarea cu electricitate a unei clădiri, unde principalii lideri ai opoziţiei urmau să participe la o conferinţă. Boris Nemţov, Ilia Iaşin şi Lev Ponomariov au fost nevoiţi să participe pe întuneric la o întâlnire cu susţinătorii lor. Mai mult, forţele de ordine au încercuit clădirea, afirmând că în interior există o bombă.

Mimarea democraţiei

Aleksei Venediktom, director al postului de radio Ecoul Moscovei, şi un apropiat al premierului rus, spune că Putin are stilul autoritar în sânge şi că acesta rămâne un adevărat „Homo sovieticus". Nu utilizează calculatorul, dispreţuieşte Internetul şi nu are o părerea prea bună nici despre presă, decât dacă o controlează. Mulţi analişti se întreabă de ce mai mimează Putin democraţia.

 Cei care îl cunosc mai bine spun că unul dintre motive ar fi de ordin moral: îşi datorează cariera unor personalităţi democratice - fostului primar al Sankt-Petersburgului, Anatoli Sobciak şi primului preşedinte al Rusiei, Boris Elţîn. În plus, Putin a învăţat cum să mimeze democraţia cât timp a fost spion în Germania de Est. Acolo erau partide politice, alegeri şi un Parlament, toate bine controlate de Partidul Comunist. Liderul comunist est-german Walter Ulbricht spunea: "totul trebuie să pară democratic, dar să fie sub controlul nostru."

Un alt motiv este că lui Putin îi place să stea la masă cu bogaţii lumii, cu şefii de stat din G8 şi, pentru a-şi păstra locul, Rusia trebuie să păstreze cel puţin o aparenţă de democraţie. Mai presus de toate, revenirea lui Putin este o recunoaştere a faptului că Rusia post-sovietică nu a reuşit să creeze instituţii de stat funcţionale.

„Plan la hectar" 

Preşedinţia rusă a impus administraţiilor locale „să facă totul" pentru ca partidul pro-Kremlin, Rusia Unită, să obţină la alegerile legislative din decembrie cel puţin 65 la sută din voturi. Cei care nu-şi fac planul vor fi demişi. Doi oficiali din cadrul primăriei Moscovei au dezvăluit ziarului „Vedemosti" că au primit ordinul „să garanteze Rusiei Unite 65% din voturi". Întrecerea socialistă a şi început. În Republica Başkortostan, preşedintele Rustem Kamitov a cerut şefilor administraţiilor municipale să obţină pentru Rusia Unită 83% din voturi. 

"Ştiţi, Brejnev nu reprezintă o perioadă negativă în istoria ţării noastre. A fost un mare plus. ''
Dmitri Peskov
purtătorul de cuvânt al lui Putin

300 de miliarde dolari pe an. Este suma pe care o dau anual ruşii ca mită, ceea ce înseamnă o treime din PIB

Chişinăul, mulţumit de acord

Autorităţile de la Chişinău susţin că acordul de la Sankt Petersburg nu contravine aspiraţiilor Republicii Moldova de a încheia un acord de liber schimb şi cu Uniunea Europeană, dar nici înţelegerilor cu FMI sau Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).  Prim-ministrul moldovean afirmă chiar că documentul pe care şi-a pus semnătura alături de omologii săi din alte opt state ex-sovietice „reprezintă o nouă etapă şi noi oportunităţi" pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre ţările CSI. Vlad Filat a recunoscut totuşi că „n-a fost o decizie uşoară şi că a avut nevoie de voinţă politică", fără a detalia.

De la URSS la CSI şi Uniunea Euroasiatică

Putin i-a convins pe liderii statelor ex-sovietice  Foto: reuters

Sondajele arată că o mare partea a ruşilor, dar şi mulţi cetăţeni din fostele republici sovietice sunt nostalgici după URSS şi Putin se foloseşte de acest lucru cu inteligenţă. Recent, el a propus înfiinţarea unei Uniuni Euroasiatice, după modelul UE, pornind de la uniunea vamală  Rusia, Kazahstan, şi Belarus creată în vara anului trecut.  „Propunem modelul unei uniuni supranaţionale puternice, capabilă să devină unul din polurile lumii contemporane şi totodată să joace rolul unei legături eficiente între Europa şi zona dinamică a Asiei şi Pacificului", a scris Putin într-un articol publicat în „Izvestia".

Marţi, la summitul ţărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI) de la Sankt-Petersburg, opt foste republici sovietice au semnat un acord de liber schimb prin care vor fi eliminate taxele de import-export pentru mai multe bunuri. Pe lângă Rusia, celelalte ţări semnatare sunt Ucraina, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kârgâzstan, Republica Moldova şi Tadjikistan. Conform noului acord, ţările CSI îşi deschid reciproc pieţe, elimină barierele şi restricţiile pentru comerţ, anulează taxele de import şi export pentru grupuri de mărfuri. Azerbaidjanul, Turkmenistanul şi Uzbekistanul au refuzat să devină parte a noii structuri.

Premierul ucrainean a precizat că printre mărfurile exceptate de la acest acord de liber schimb se numără zahărul, petrolul şi gazele naturale, potrivit agentiei Interfax. Din CSI fac parte: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Ucraina. Acestea au format o uniune asemănătoare URSS înainte de dezmembrarea acesteia, în 1991.