Primul pavilion ţigănesc la Bienala de la Veneţia

În afara celor 76 de pavilioane naţionale, ediţia de anul acesta a consacratului eveniment cultural internaţional aduce ca noutăţi un pavilion al artiştilor romi şi unul al celor africani.

În afara celor 76 de pavilioane naţionale, ediţia de anul acesta a consacratului eveniment cultural internaţional aduce ca noutăţi un pavilion al artiştilor romi şi unul al celor africani. Multe dintre manifestările artistice contemporane pot trece drept mari ciudăţenii pentru privitorii ingenui şi prea puţin snobi.

Artiştii participanţi la a 52-a ediţie a Bienalei de artă contemporană de la Veneţia, cea mai veche şi mai mare expoziţie internaţională de artă, trag cu ochiul totuşi la premiul cel mare - Leul de Aur. Până la premiu, cei care ajung măcar să participe la bienala fondată în 1887 simt că sunt pe urmele lui Pablo Picasso, Gustav Klimt sau Henry Moore - care a primit, în 1948, marele premiu pentru sculptură chiar în debutul carierei artistice. Pentru prima oară, există un pavilion al artei romilor, în palatul medieval Pisani: e drept, puţin marginali faţă de Bienala principală. Inedit este şi pavilionul african, care expune lucrările a 30 de artişti de pe continentul negru, toate dintr-o colecţie privată angoleză.

România va fi reprezentată în perioada 10 iunie - 21 noiembrie de o lungă serie de evenimente, organizate de IRCCU şi MCC. Primele sunt instalaţia "Dezorient Expres" a sculptorului Mircea Roman, trăitor la Londra, şi expoziţia de sculptură mică "Gente" a artistei Mariana Gordan.