Povestea unei identităţi furate: confuzia care i-a distrus viaţa unei iraniene

În iunie 2009, o tânără în vârstă de 26 de ani a fost împușcată mortal în timpul unei demonstraţii ce a avut loc în capitala iraniană Teheran. Femeia ucisă, Neda Agha-Soltan, a devenit emblema protestelor revoluționare din Iran, numai că nu chipul ei a apărut pe toate mediile, ci cel al unei profesoare universitare, Neda Soltani.

Ea a povestit pentru BBC cum această eroare a presei a ajuns să-i distrugă viaţa.

„În dimineaţa zilei de 21 iunie 2009 am văzut că aveam 67 de cereri de prietenie pe Facebook. În următoarele ore am mai primit încă 300 de astfel de cereri. La momentul respectiv nu știam că poza și numele meu apăruseră pe site-uri de știri și pe televiziunile de pe întreg mapamondul", şi-a început povestea Neda Soltani.

Dintr-un email primit de la o persoană pe care nu o cunoştea a aflat că o fată cu acelaşi nume cu al său fusese omorâtă pe străzile Teheranului cu o zi înainte. Din moment ce nu exista niciun fel de informație despre ea, jurnaliştii au început să o caute pe reţeaua de socializare Facebook şi aşa au ajuns la profesoara Neda Soltani.

A început să primească apeluri de la studenți, colegi, prieteni și rude care îi spuneau că au văzut-o pe CNN, pe Fox News sau pe posturile de televiziune iraniene: presa din întreaga lume se folosea de o poză de pe profilul ei de Facebook pentru a relata despre uciderea celeilalte femei, Neda Agha-Soltan.

„Am confirmat toate cererile de prietenie de pe Facebook, printre care se aflau și mai mulți jurnaliști internaționali și bloggeri cărora le-am explicat că este o confuzie şi că nu eu sunt persoana ucisă cu o zi înainte. Unii dintre ei au clarificat problema, dar au existat şi jurnaliști care au primit mesajul meu şi nu au reacționat în niciun fel, astfel că poza mea a continuat să fie folosită", îşi aminteşte Neda.

„Era ca şi cum asistam la propria înmormântare“

Aşa a început o perioadă de coşmar pentru profesoara care a început să primească mesaje de amenințare, pline de ură. Era acuzată că este un agent al Republicii Islamice Iran care a spart contul de Facebook al Nedei cu intenţia de a mânji imaginea unei eroine, un simbol al rezistenței și al opoziției.

Familia tinerei ucise a dat publicităţii fotografii cu adevărata victimă abia la 48 de ore de la incident, moment în care poza cu chipul Nedei Soltani se întipărise deja în mintea publicului şi era asociată cu întreaga mișcare de opoziție.

„Era de-a dreptul ridicol că o greşeală de o asemenea amploare a plecat de la o simplă fotografie de pe Facebook. La fel de șocant era faptul că-mi vedeam chipul alături de imagini video cu Agha-Soltan. Am văzut oameni din întreaga lume care protestau cu poza mea în mână şi-mi aprindeau lumânări. Era ca și cum asistam la propria înmormântare", a mai povestit profesoara care acum are 35 de ani.

Regimul iranian s-a simțit lezat de atenția venită din afară cu privire la moartea femeii, astfel că în mai puțin de trei zile a primit o vizită de la ministrul Informaţiilor şi Securităţii. Practic, oficialii voiau să se „spele pe mâini" de sângele Nedei Agha-Soltan şi să se folosească în acest sens de numele şi de chipul profesoarei.

Strategia guvernului iranian

Planul lor era să dezmintă că moartea Nedei a avut loc şi să spună că este doar un exemplu de propagandă împotriva Iranului și că poza a fost lansată de Uniunea Europeană.

„Au acuzat UE, Regatul Unit al Marii Britanii și, desigur, Statele Unite ale Americii. Am refuzat să cooperez cu ei, iar când au înţeles că nu sunt dispusă să-mi joc rolul s-au întors împotriva mea. Îmi aduc aminte că unul dintre agenți mi-a spus că sunt singură şi că nu însemn nimic pentru ei, securitatea națională a patriei fiind cea care contează.

Situația în care mă aflam devenea din ce în ce mai complicată. Mulți dintre prietenii și colegii mei se temeau că vor fi în pericol dacă luau contact cu mine. Printre aceste persoane s-a numărat şi iubitul meu, care s-a îndepărtat de mine", îşi aminteşte Neda.

Ultima dată când agenții au venit la ea acasă au luat-o cu ei, fără a-i permite să ia ceva sau pe cineva cu ea. A fost acuzată că a trădat securitatea națională a țării şi că este agent CIA. În acest sens a şi fost obligată să semneze o declaraţie, chiar dacă ştia că o asemenea acuzaţie îi putea aduce pedeapsa cu moartea.

Monotonia din viaţa ei a fost înlocuită de panică şi nesiguranţă

Iar toate aceste evenimente s-au derulat pe parcursul a 12 zile. În mai puțin de două săptămâni a trecut de la statutul de profesoară de literatură engleză, ce ducea o viață normală, la o persoană care era nevoită să-şi părăsească ţara.

Puţinii prieteni care-i mai rămăseseră au aranjat totul. Cu ajutorul lor a mituit un agent de securitate de la aeroport și a părăsit Iranul. Totul a costat-o 11.000 de euro.

„Pentru început am ajuns în Turcia, unde am aflat despre ideea de azil politic. A urmat apoi Grecia și în final Germania. Guvernul german m-a trimis într-o tabără de refugiați unde aveam adăpost și mâncare și unde puteam primi azil politic.

Viața de refugiat este ca o frunză în vânt. Atârni în aer, fără vreun sens al apartenenței. Te simți dezrădăcinat și nu ți se permite să te întorci acolo unde ți-e locul", explică Neda.

După toată această experienţă furia ei se îndreaptă spre presa occidentală, iar asta pentru că jurnaliştii au continuat să folosească imaginea ei, deși știau că fotografia pe care o aveau ei nu era cea a victimei.

„M-au expus cu bună știință la un pericol extrem. Nu mai pot fi persoana de dinainte de aceste evenimente. Încă am depresii și coșmaruri.

Chiar și așa, am decis să lupt pentru o viață nouă, una mai bună, ceea ce cred că mi s-ar cuveni ca persoană. Sunt optimistă că odată cu trecerea timpului situația mea se va îmbunătăți", a încheiat Neda cu optimism.