Planul de rezervă al NATO pentru a securiza internetul în fața sabotajului rusesc
0NATO lucrează la un plan de rezervă pe fondul vulnerabilității ridicate a cablurilor submarine care stau la baza internetului, relatează Business Insider.
Zeci de ani, o vastă rețea de cabluri submarine în mare măsură neprotejate a stat la baza internetului, însă acestea se dovedesc vulnerabile la acte de sabotaj.
O serie de incidente recente în care mai multe cabluri au fost tăiate în Marea Baltică au fost puse de oficialii occidentali pe seama sabotajului rusesc, scoțând în evidență cât de expuse sunt acestea la potențiale atacuri ostile.
În ziua de Crăciun, un cablu de alimentare submarin din Marea Baltică alături de mai multe cabluri de telecomunicații au fost întrerupte, iar oficialii din Finlanda investighează un petrolier legat de Rusia, suspectat că a folosit o ancoră pentru a le secționa.
Incidentele au declanșat o cursă pentru protejarea infrastructurii, a cărei securitate a fost în mare măsură neglijată, potrivit multor analiști.
Proiectul HEIST
În prim-planul măsurilor la care se lucrează se află un proiect finanțat de NATO: Arhitectura hibridă spațială/submarină de asigurare a securității informaționale a telecomunicațiilor (HEIST).
Proiectul test inițial e așteptat să aibă un cost de aproximativ două milioane de dolari, între care 400.000 de dolari ar fi finanțare din partea NATO. Este dezvoltat de academicieni alături de firmele de sateliți Viasat și SpaceX.
Dacă testele au succes, țările și companiile ar cumpăra apoi rețeaua pentru o desfășurare de mai mare amploare.
Ideea de bază este simplă: folosirea sateliților pentru a transmite o parte din date, făcând astfel Occidentul mai puțin dependent de cablurile submarine.
„Ambiția noastră supremă este să redefinim coloana vertebrală a internetului”, spune Gregory Falco, profesor de inginerie la Universitatea Cornell, care lucrează la HEIST.
„În loc să pretindem ca toate datele noastre să circule prin cabluri submarine (pe care se bazează 95% din internet), am dori să activăm un ecosistem de opțiuni”, a spus el.
„Deși se poate argumenta că cablurile de comunicații submarine sunt foarte eficiente, ele nu sunt rezistente la amenințările naturale sau provocate de om”.
„În general, orice măsură de creștere a rezistenței arhitecturii noastre de comunicații este fundamentală. Abordarea în mai multe straturi a programului HEIST este un început bun”, a declarat pentru BI și Melanie Garson, profesor asociat în Rezolvarea conflictelor și securitate internațională la University College London.
Backup și descurajare
Planul constă în montarea de senzori pe cablurile existente pentru a detecta eventuale perturbări, fie din pricina unui sabotaj, fie a unor evenimente naturale sau accidente.
În cazul unei întreruperi din orice cauză, aceștia ar redirecționa automat datele printr-o rețea de sateliți.
Ar putea acționa ca un factor de descurajare pentru navele ostile care nu ar mai risca să se apropie de cabluri.
Falco a precizat că tehnologia va fi testată în ianuarie. După care, planul este de a avea „capacitate funcțională completă” până în decembrie 2026, a spus el.
SpaceX are deja rețeaua sa vastă de sateliți Starlink care transmit internetul în întreaga lume către clienții comerciali și unele armate. Dar serviciul nu include conceptul de redirecționare la care lucrează cercetătorii din proiectul HEIST.
Amenințarea la adresa cablurilor submarine se intensifică
Rusia, spun analiștii, ar putea încerca să pedepsească Occidentul pentru sprijinul acordat Ucrainei prin țintirea unor infrastructurii cruciale precum cablurile submarine de date.
Business Insider relata în august că o unitate secretă rusă de sabotaj submarin, GUGI, ține sub supraveghere cablurile.
Dezavantaje
Un dezavantaj este faptul că nici sateliții nu sunt imuni la perturbări de tot felul.
Evenimente meteorologice spațiale, precum și coliziunile cu gunoaiele spațiale (inclusiv „deșeuri spațiale” create de om) pot deteriora sateliții, în timp ce aceștia sunt expuși și atacurilor din partea unor puteri rivale precum China.
Rusia, la rândul ei, ar viza probabil sateliții dacă ar izbucni vreodată o confruntare directă cu SUA, au avertizat experții.
Așa a luat naștere cursa pentru apărarea sistemelor de sateliți, Pentagonul pregătind tehnologie anti-bruiaj în eventualitatea în care acesta ar fi atacate.
Falco a dezvăluit că o parte cheie a proiectului HEIST, este asigurarea faptului că sateliții de rezervă sunt protejați.
Pe de altă parte, provocările tehnice nu sunt de neglijat.
O combinație de sateliți și cabluri submarine a fost folosită de multă vreme pentru a comunica date extrem de sensibile. Cu toate acestea, metoda potrivită de a redirecționa datele este o provocare la o scară diferită.
Falco a spus că, la început, HEIST ar trebui să se concentreze pe datele prioritare, deoarece ar fi imposibil să se transfere chiar totul.
Un alt expert în informatică ce lucrează la HEIST, profesorul Henric Johnson, de la Institutul de Tehnologie Blekinge, este de acord că provocarea este una substanțială.
El a menționat, între altele, complexitatea integrării tehnologiei în infrastructura existentă, rămânând în același timp vigilent în fața amenințărilor care evoluează rapid.
„Adversarii dezvoltă continuu noi vectori de atac, cum ar fi exploatarea punctelor slabe ale lanțului de aprovizionare sau folosirea instrumentelor avansate de inteligență artificială, care necesită actualizări și perfecționări continue ale sistemului”, a spus el.
Johnson a spus că HEIST nu ar trebui considerat o soluție rapidă, ci ca parte a unui proces în curs de securizare a infrastructurii occidentale.
„Este important să recunoaștem faptul că securitatea este un proces continuu. HEIST nu este o soluție de moment, ci parte dintr-o strategie în evoluție de adaptare la riscurile emergente", a spus el.
Se încarcă comentariile...
