Pandemia de COVID-19 a provocat pierderea a 28 de milioane de ani de viaţă, în 37 de ţări, arată un studiu asupra impactului crizei sanitare

FOTO Shutterstock

Boala COVID a provocat pierderea a 28 de milioane de ani de viaţă, potrivit celui mai mare sondaj realizat vreodată pentru a evalua amploarea impactului pandemiei, relatează Guardian.

Bilanţul a fost dezvăluit ca urmare a unei cercetări coordonate de Universitatea din Oxford, care a calculat anii de viaţă pierduţi în 37 de ţări. Studiul a măsurat numărul de decese şi vârsta la care au avut loc, fiind cea mai detaliată evaluare de până acum a impactului COVID-19.

Dincolo de scăderile semnificative ale speranţei de viaţă în majoritatea ţărilor analizate, numărul de ani pierduţi din cauza deceselor premature a avut o creştere abruptă. Cercetătorii au precizat că adevăratul bilant ar putea fi şi mai mare, deoarece studiul nu a inclus majoritatea ţărilor din Asia, Africa şi America Latină din cauza lipsei de date.

Nazrul Islam, de la Departamentul Nuffield de Sănătate a Populaţiei din Oxford, care a condus studiul, a spus că el şi echipa sa au fost „şocaţi” de rezultatele acestuia, care au fost publicate în jurnalul medical BMJ.

„A trebuit să ne oprim la un moment dat pentru a inventaria tot”, a spus Islam, care şi-a pierdut rude şi colegi din cauza Covid. În ciuda faptului că avea experienţă personală cu privire la impactul bolii, Islam  a fost totuşi luat prin surprindere. „Nimic nu m-a şocat atât de mult în viaţa mea ca pandemia”, a spus el.

Grafic ani de viaţă pierduţi din cauza COVID la 100.000 de bărbaţi FOTO via The Guardian

Cercetătorii au spus că înţelegerea impactului  COVID, cea mai gravă criză de sănătate publică într-un secol, a necesitat nu numai numărarea deceselor în exces, ci şi analizarea a cât de premature au fost acele decese. Folosind măsura ani de viaţă pierduţi,  echipa internaţională de cercetători a estimat modificările în speranţa de viaţă şi excedentul de ani de viaţă pierduţi din toate cauzele în 2020.

Ei au comparat speranţa de viaţă observată şi anii de viaţă pierduţi în 2020 cu numărul celor care ar fi aşteptaţi pe baza tendinţelor istorice din 2005-19, în 37 de ţări cu venituri medii şi mari.

Între 2005 şi 2019, speranţa de viaţă a crescut la bărbaţi şi femei în toate ţările studiate. În 2020, a existat o scădere a speranţei de viaţă la bărbaţi şi femei în toate ţările, cu excepţia Noii Zeelande, Taiwanului şi Norvegiei, unde s-a înregistrat o creştere a speranţei de viaţă, respectiv a Danemarcei, Islandei şi Coreei de Sud, unde nu au fost descoperite dovezi ale unei schimbări în speranţa de viaţă.

 Cea mai mare scădere a speranţei de viaţă în ani a fost în Rusia (-2,33 la bărbaţi şi -2,14 la femei), SUA (-2,27 la bărbaţi şi -1,61 la femei) şi Bulgaria (-1,96 la bărbaţi şi -1,37 la femei).

Grafic scăderi ale speranţei de viaţă din cauza COVID FOTO via The Guardian

Scăderea speranţei de viaţă în ani în Anglia şi Ţara Galilor a fost de -1,2 la bărbaţi şi -0,8 la femei. În Scoţia, a fost -1,24 la bărbaţi şi-0,54 la femei.

În 2020, numărul de ani de viaţă pierduţi a fost mai mare decât aşteptat în toate ţările, cu excepţia Taiwanului şi Noua Zeelandă, unde a existat o reducere a anilor de viaţă pierduţi, şi în Islanda, Coreea de Sud, Danemarca şi Norvegia, unde nu au existat dovezi ale unei schimbări. în ani de viaţă pierduţi.

În celelalte 31 de ţări, în 2020 s-au pierdut peste 222 de milioane de ani de viaţă, ceea ce este cu 28,1 milioane mai mult decât aşteptat (17,3 milioane la bărbaţi şi 10,8 milioane la femei).

Cel mai mare excedent de ani de viaţă pierduţi la 100.000 de persoane a fost în Rusia (7.020 la bărbaţi şi 4.760 la femei), Bulgaria (7.260 la bărbaţi şi 3.730 la femei) şi Lituania (5.430 la bărbaţi şi 2.640 la femei). În Anglia şi Ţara Galilor a fost de 2.140 la bărbaţi şi 1.210 la femei, în timp ce în Scoţia a fost de 2.540 la bărbaţi şi 925 la femei.