Olanda ar putea fi condusă de o alianţă între liberali şi laburişti
0Cele două formaţiuni creditate în sondaje cu obţinerea celor mai multe locuri parlamentare la alegerile de astăzi au viziuni economice diferite. Premierul Mark Rutte este adeptul austerităţii, în timp ce adversarul său laburist Diederik Samsom susţine o agendă a creşterii, de tipul celei promovate de preşedintele Francois Hollande. Totuşi ei ar trebui să se înţeleagă bine pentru că sunt ambii pro-europeni, scrie cotidianul
Potrivit unui sondaj, liberalii şi laburiştii ar obţine fiecare câte 35 de locuri din cele 150 din Camera Inferioară a Paralamentului.
Oarecum surprinzător Partidul socialist (de extremă stângă), care crescuse mult în sondaje şi era considerat favorit, a scăzut la doar 20 de locuri parlamentare, la fel ca şi Partidul Libertăţii al lui Geert Wilders. Cu o retorică vehementă împotriva băncilor considerate principalele vinovate pentru criză şi împotriva privatizării activelor naţionale strategice, socialiştii sunt apropiaţi de ideile lui Wilders şi în ceea ce priveşte politica europeană, dar cu nuanţe. Ei nu sunt împotriva UE şi nu cer ieşirea din aceasta, dar i-ar reduce bugetul la jumătate. Nu sunt nici împotriva euro, dar sunt contra regulilor mai stricte legate de deficitul bugetar incluse în noul Pact Fiscal.
Revelaţia acestei campanii este însă fostul activist Greenpeace Diederik Samsom, care se revendică de la ideile lui François Hollande. Accentul pus în oferta sa electorală pe investiţiile pentru relansarea economiei şi pe taxe mai mari pentru sectorul financiar şi pentru persoanele cu venituri mari pare să-i fi crescut popularitatea în mod spectaculos. „Deşi cu doar câteva săptămâni în urmă el era total necunoscut, noul preşedinte al laburiştilor s-a artătat foarte abil la dezbateri”, explică politologul olandez Andre Krouwel.
Laburiştii promit să aducă bugetul de stat în echilibru în 2017, dar susţin că limita de 3 % de deficit public impusă de zona euro pentru 2013 nu va putea fi respectată. "Eu lupt pentru o economie puternică şi pentru coeziune socială. Trebuie să ieşim din criză şi simultan să asigurăm bunăstarea şi educaţia populaţiei", spune liderul laburist Samson, care susţine doar tăieri moderate. Liberalii în schimb promit un vast program de tăieri bugetare pentru a se conforma ţintei de deficit.
Chiar dacă rămâne una dintre cele mai bogate ţări din Europa, Olanda resimte şi ea puternic criza. Şomajul a crescut la 6,5% - un nivel neaşteptat de mare pentru acest stat -, economia stagnează iar sute de proprietari de locuinţe au pierdut sume mari de bani ca urmare a crizei imobiliare, scrie revista germană Spiegel.
„Olandezii vor stabilitatea. Această coaliţie violetă dintre laburişti şi liberali a fost foarte eficientă între 1994 şi 2002. În vreme de criză, va fi mai dificil, dar este poate singurul mod de a impune reforme structurale importante”, concluzionează politologul Krouwel.
Iar în ceea ce priveşte politica europeană a ţării, sociologul şi eseistul Paul Scheffer, unul dintre cei mai fini observatori ai vieţii politice olandeze, subliniază într-un interviu pentru cotidianul francez Le Monde că, "majoritatea olandezilor nu sunt favorabili federalizării, care se va realiza fără scandinavi şi britanici, faţă de care ei se simt cel mai apropiaţi".