Occidentul contestă „alegerile” din Rusia: „O farsă și o parodie”

Franţa şi Germania au criticat luni modul de desfăşurare a „scrutinului prezidenţial” din Rusia, organizat în perioada 15-17 martie şi încheiat, deloc surprinzător, cu declararea lui Vladimir Putin drept câștigător.

Afiș de propagandă în care Putin este echivalat cu Rusia FOTO EPA-EFE

Franţa a apreciat luni că „din nou nu au fost” întrunite „condiţiile pentru desfăşurarea unor alegeri libere, pluraliste şi democratice” în Rusia, relatează AFP, potrivit Agerpres.

De asemenea, şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a afirmat că nu putem vorbi de „alegeri veritabile” în Rusia lui Putin.

Aflat la putere de aproape un sfert de secol, liderul de la Kremlin a fost declarat câștigător cu 87,34 la sută dintr-o prezență la urne de 74,22 la sută, ceea ce îi va permite să conducă pentru încă șase ani.

Restricții și represiune

Procesul electoral din Rusia s-a derulat „în contextul unei represiuni crescute la adresa societăţii civile şi a tuturor formelor de opoziţie faţă de regim, al restricţiilor din ce în ce mai puternice asupra libertăţii de exprimare şi al interdicţiei de funcţionare a media independente”, a subliniat Ministerul francez de Externe într-un comunicat.

Diplomaţia franceză a menţionat în acest context şi moartea opozantului politic Aleksei Navalnîi „cu câteva săptămâni înaintea acestor alegeri, în special ca urmare a înăspririi condiţiilor sale de detenţie din partea autorităţilor ruse”, notează AFP.

Parisul şi-a exprimat de asemenea „regretul” că „scrutinul” prezidenţial din Rusia, desfăşurat timp de trei zile - de vineri dimineață până duminică seara - „s-a derulat fără observatori internaţionali imparţiali”.

În acest context, diplomaţia franceză a salutat „curajul numeroşilor cetăţeni ruşi care şi-au manifestat în mod paşnic opoziţia faţă de această atingere adusă drepturilor lor politice fundamentale”.

În acelaşi timp, Franţa a „condamnat” organizarea de către regimul de la Moscova a „pretinselor alegeri în teritoriile ucrainene temporar ocupate de Rusia”, și anume în peninsula Crimeea, în oraşul Sevastopol, precum şi în o parte din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud), ultimele patru fiind controlate doar parţial de armata rusă.

Parisul consideră aceasta drept o nouă încălcare a dreptului internaţional şi a Cartei Naţiunilor Unite. „Franţa nu recunoaşte şi nu va recunoaşte niciodată desfăşurarea şi rezultatele acestor pretinse alegeri şi îşi reafirmă ataşamentul faţă de suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

„Alegeri fără alegere”

În cele din urmă, Parisul a condamnat şi instalarea de către Rusia a unor birouri de votare în regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud din Georgia, precum şi în regiunea Transnistria din estul Republicii Moldova, „fără consimţământul autorităţilor Georgiei şi Republicii Moldova”.

„Alegerile din Rusia au fost alegeri fără alegere”, a declarat Baerbock la începutul unui summit al miniştrilor europeni de Externe, subliniind că UE ar urma să decidă noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Ministrul britanic de Externe David Cameron a deplâns lipsa unor alegeri „libere şi corecte” în Rusia, prezentând drept argumente „organizarea ilegală a alegerilor pe teritoriul ucrainean, lipsa de opţiuni pentru alegători și absenţa unei supravegheri independente a OSCE”, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

„Aceste alegeri din Rusia subliniază puternic amploarea represiunii regimului preşedintelui Putin, care încearcă să reducă la tăcere orice opoziţie faţă de războiul său ilegal”, a precizat Cameron, citat într-un comunicat.

„Putin îşi elimină adversarii politici, controlează mass-media şi se declară câştigător. Aceasta nu este democraţie”, a subliniat ministrul britanic.

„Aşa-numitele alegeri din Rusia nu s-au desfăşurat nici liber, nici corect”, a declarat la rândul său Espen Barth Eide, ministrul de Externe al Norvegiei, ţară care se învecinează cu Rusia în Nordul Îndepărtat.

El a denunţat, de asemenea, faptul că o parte din alegeri au avut loc „într-o zonă a Ucrainei care este ocupată ilegal de Rusia”, considerând că „aceasta este o încălcare gravă a dreptului internaţional”. Şeful diplomaţiei norvegiene i-a lăudat pe ruşii „care încă îndrăznesc să acţioneze pentru (...) o Rusie mai bună şi diferită”.

„O farsă”

Înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din Uniunea Europeană, la Bruxelles, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat luni că Putin s-a bazat în aceste ala-zise alegeri pe „represiune şi intimidare”. „Nu a fost un scrutin liber şi corect”, a subliniat el. De asemenea, UE a precizat într-un comunicat că nu va recunoaşte rezultatul „alegerilor ilegale” care au avut loc în teritoriile ucrainene controlate de Rusia.

Polonia a transmis că „alegerile prezidenţiale din Rusia nu sunt legale, libere şi corecte”. Scrutinul a avut loc „într-un context de represiune severă” şi în regiunile ocupate ale Ucrainei, încălcând dreptul internaţional, a afirmat Ministerului de Externe de la Varşovia.

„O farsă şi o parodie”, a declarat duminică ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky, care şi-a exprimat speranţa că „într-o zi ruşii vor vota în alegeri libere şi democratice”.

Tot duminică, ministrul de Externe al Italiei, Antonio Tajani, a declarat că „alegerile din Rusia nu au fost nici libere, nici corecte şi au implicat, de asemenea, teritorii ucrainene ocupate ilegal”. „Continuăm să lucrăm pentru o pace justă care să determine Rusia să pună capăt războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional”, a adăugat el.

Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a condamnat la rândul său „scrutinul” din Rusia, spunând că, „într-o atmosferă fără libertate, cu siguranţă nu pot avea loc alegeri”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Putin este un om „beat de putere” care vrea să „conducă pentru totdeauna”.  

De la Washington, Consiliul de Securitate de la Casa Albă a transmis, prin purtătorul său de cuvânt, că „este evident că alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, dat fiind faptul că Putin a trimis la închisoare oponenţi politici şi i-a împiedicat pe alţii să candideze împotriva sa”.

Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, a modificat de două ori Constituția Federației Ruse pentru a rămâne la putere cel puțin până în 2036. Dacă va sta la Kremlin până în 2036, Putin va deveni cel mai longeviv conducător din istoria Rusiei.