Noul preşedinte al Iranului promite să refacă relaţiile cu SUA, dar nu are puterea să renunţe la programul nuclear

Clericul moderat Hassan Rohani, un vechi contestatar şi adversar al actualului preşedinte Mahmoud Ahmadinejad, a obţinut o majoritate de peste 50% la alegerile prezidenţiale din Iran.

„Este incredibil. Chiar au câştigat oamenii?”, se întreabă Fatemah, o femeie în vârstă de 58 de ani din Teheran, citată de „The New York Times”. Ea participă, alături de alţi câţiva mii de oameni, la unul dintre marşurile organizate în Iran pentru a  sărbători venirea la putere a clericului Shi'it Hassan Rohani.

„Este o victoria a moderaţiei în faţa extremismului”, şi-a catalogat Rohani reuşita, după ce a obţinut 50,7% din cele 36 de milioane de voturi exprimate în cursa pentru preşedinţia Iranului, în care s-au întrecut şase candidaţi. 

Într-o manifestare fermă a nemulţumirii faţă de politicile ultraconservatoare duse în ultimii ani de regimul Ahmadinejad, 72,2% din cei 50 de milioane de iranieni au ieşit la vot. 

Alegerea lui Rohani restaurează o parte din imaginea Iranului pe plan internaţional, după ce ultimele alegeri prezidenţiale din urmă cu patru ani au stat sub semnul unor suspiciuni de fraudă în masă, care au dus la o serie de proteste şi instabilitate politică. 

Câtă putere are Rohani în chestiunea nucleară

„Comunitatea internaţională nu trebuie să se lase pradă iluziilor sau tentaţiilor şi să relaxeze presiunile asupra Iranului pentru a-l forţa să renunţe la programul nuclear”, a avertizat premierul israelian Benjamin Netanyahu. Rămâne de văzut cât de puternic este cuvântul lui Rohani în problema arsenalului atomic, având în vedere că politica nucleară a statului este dictată de liderul suprem, Ayatollah Ali Khamenei, şi nu de preşedinte, a avertizat prim-ministrul din Israel, ţară considerată singura putere nucleară din Orientul Mijlociu. 

Este o victorie a înţelepciunii, a moderaţiei, a evoluţiei şi a conştientizării, precum şi o victorie a angajamentului în faţa extremismului şi a violenţei.  Hassan Rohani, preşedintele ales al Iranului

Nici primirea făcută de Casa Albă noului preşedinte nu a fost tocmai călduroasă. Washingtonul a blamat cenzura media din timpul votului, precum şi „folosirea forţelor intimidante de securitate pentru a limita libertatea de expresie şi de adunare”. 

În vârstă de 64 de ani, Rohani a promis în campanie să restabilească relaţiile diplomatice cu Statele Unite, care au rupt toate legăturile cu Teheranul după ocuparea ambasei americane în 1979 de către un grup de studenţi islamişti. 

Kremlinul a salutat însă victoria, iar preşedintele Vladimir Putin „şi-a exprimat încrederea şi şi-a reconfirmat disponibilitatea de a întreprinde cooperări benefice pentru ambele părţi în domenii variate cu Iranul, în interesul securităţii regionale şi a stabilităţii internaţionale”. 

4.000 de soldaţi iranieni pentru Bashar al-Assad

Sărbătorile organizate în Iran au fost umbrite însă de dezvăluirea faptului că, încă dinainte de alegeri, Teheranul a decis să se implice direct în războiul civil din Siria şi va trimite 4.000 de soldaţi pentru a-l sprijini pe preşedintele Bashar al-Assad în lupta cu forţele rebele. 

Cine este Hassan Rohani, preşedintele ales al Iranului

Rohani a început să studieze teologia din adolescenţă, absolvind în 1972 cursurile Facultăţii de Drept de la Universitatea din Teheran. Masterul l-a obţinut la Universitatea Caledoniană Glasgow din Regatul Unit. După ce a deţinut mai multe funcţii publice, Rohani a fost negociatorul şef al Iranului pentru chestiuni nucleare, dar a demisionat în 2005, la câteva săptămâni după venirea la putere a lui Ahmadinejad.