Nou acord global pentru climă la COP26, după două săptămâni de dezbateri şi divergenţe
0
Participanţii la conferinţa pentru climă COP26 au ajuns la un acord, după două săptămâni de negocieri. Conferinţa s-a încheiat cu o zi mai târziu decât era prevăzut, tocmai pentru că cele 197 de ţări participante nu reuşeau să cadă de acord, în principal pe tema finanţării impactului asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi pe tema combustibililor fosili.
Negociatorul Indiei pentru climă, Bhupender Yadav, a propus ca textul să fie modificat pentru a cere o „reducere treptată” a cărbunelui în loc de o „încetare treptată”. De altfel, India a avut cea mai vocală poziţie sâmbătă, spunând că nu e treaba ONU să dicteze ce surse de energie ar trebui să utilizeze ţările.
Ca reacţie, delegaţia Elveţiei şi-a exprimat „profundă dezamăgire” cu privire la modificările de ultim moment aduse textului acordului.
La rândul său, comisarul european pentru climă, Frans Timmermans este împotriva propunerii Indiei de eliminare treptată a cărbunelui : „Cât durează mai mult să scăpăm de cărbune, cu atât vom pune mai multă povară asupra mediului natural şi asupra economiilor noastre. Cărbunele nu este pur şi simplu o propunere economică inteligentă, de aceea vrem să grăbim eliminarea lui”.
Textul final menţionează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contributor la schimbările climatice. Niciun acord de la cele 25 de conferinţe COP dinainte de Glasgow nu a menţionat cărbunele, petrolul sau gazul, sau chiar combustibilii fosili în general, ca factori ai crizei climatice.
Preşedintele COP26, Alok Sharma, le-a spus delegaţilor că este „infinit recunoscător” pentru că au menţinut ţinta de limitare a încălzirii globale la 1,5 de grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Oamenii de ştiinţă spun că este necesară limitarea creşterii temperaturilor, pentru a evita agravarea impactului crizei climatice şi pentru a evita schimbările catastrofale.
Totuşi, ţările în curs de dezvoltare au fost nemulţumite de lipsa progreselor în ceea ce priveşte „pierderile şi daunele”, ideea că ţările mai bogate ar trebui să le compenseze pe cele mai sărace pentru efectele schimbărilor climatice la care nu se pot adapta.
Finanţarea actuală oferită ţărilor pentru a le ajuta să investească în tehnologie verde şi în alte direcţii pentru reducerea emisiilor şi pentru a se adapta la impactul crizei climatice este deja sub nivelul promisiunilor făcute şi nu este suficientă pentru a acoperi pierderile, relatează The Guardian.
Dar ţările bogate au fost reticente în a conveni asupra unui mecanism de finanţare a pierderilor şi daunelor, în parte pentru că o parte din dezbatere a fost încadrată în termeni de „compensare” pentru pierderile lor, pe care ţările bogate nu le pot admite.
Se încarcă comentariile...
