Luptătorii kurzi, singurii care mai ţin piept Statului Islamic

Forţele armate kurde au reuşit să elibereze câteva obiective strategice irakiene de sub controlul jihadiştilor din Statul Islamic. Kurzii sunt singurii care au, în prezent, o armată propriu-zisă în Irak.

Kurzii au reuşit în ultimele zile să încercuiască cea mai mare hidrocentrală din Irak, aflată sub controlul grupării teroriste Statul Islamic  (fostă Statul Islamic în Irak şi Siria -  SIIS), unde se află şi cel mai mare lac de acumulare, care furnizează apa potabilă a capitalei Bagdad. Surprinzător, acţiunea militară a kurzilor a fost coorodonată cu cea a armatei americane. 

Duminică, avioanele de luptă trimise de SUA în Irak au bombardat fără întrerupere zona, în timp ce luptătorii kurzi au completat cu o ofensivă terestră. Nu este prima dată când peshmerga – forţele militare kurde – luptă cot la cot cu americanii. În timpul războiului din Irak, kurzii au contribuit semnificativ în lupta americanilor cu gruparea teroristă Ansar al-Islam. Când organizaţia a fost anihilată, aliaţii au devenit duşmani, iar soldaţii americani au primit ordin să-i dezarmeze pe kurzi. Înainte de asta, kurzii îi învinuiau deja pe americani pentru medierea Acordului de la Alger, din 1975, prin care a luat sfârşit războiul dintre Irak şi Iran. Atunci, mediatorii americani au ignorat solicitările kurzilor, care au rămas expuşi persecuţiilor Bagdadului. 

Încă de când gruparea teroristă Statul Islamic în Siria şi Irak (SIIS) captura, printr-o operaţiune-fulger, trei mari oraşe irakiene în tot atâtea zile, la începutul lunii iunie, analiştii au atras atenţia că, de data aceasta, poporul kurd va fi cel care va înclina balanţa de-o parte sau de alta. Chiar Washingtonul şi Bagdadul, care până acum împiedicau eforturile kurzilor de a-şi vinde petrolul pe pieţele internaţionale, au dat de înţeles că ar putea arăta flexibilitate în ceea ce priveşte disputele legate de petrol, tocmai pentru a atrage forţele kurde în lupta împotriva jihadiştilor. Deja, kurzii şi-au câştigat dreptul de a participa la negocierile pentru formarea unui nou guvern la Bagdad. 

Acţionând la început timid, ocupând şi asigurând securitatea zonelor abandonate de armata irakiană în faţa jihadiştilor - multe dintre acestea având importante zăcăminte de ţiţei şi rafinării petroliere -, kurzii şi-au găsit între timp strategia potrivită şi, mai mult ca oricând, şi-au creat premise favorabile pentru înfiinţarea unui stat kurd. 

În paralel cu acţiunile militare împotriva jihadiştilor, kurzii au început treptat, discret, să elimine steagurile irakiene de pe clădirile publice, au întreprins o comisie electorală care să supravegheze organizarea unui referendum pentru declararea independenţei de Irak, se vorbea chiar de o monedă proprie. 

Aceşti paşi nu au reprezentat o surpriză pentru nimeni. Deşi unite temporar de ameninţarea iminentă a jihadiştilor, forţele armate kurde - peshmerga - şi armata irakiană rămân, înainte de toate, duşmani tradiţionali. Guvernul Regional Kurdistan dispune de singura armată ordonată şi bine antrenată din Irak, după ce armata regulată irakiană s-a remarcat, de la începutul atacurilor, doar prin dezertări în masă şi acţiuni haotice. 

Tocmai pentru că poporul kurd este considerat singurul care ar putea acţiona ca o forţă stabilizatoare în regiune – pentru prima dată, factorul de stabilitate ar fi domestic şi nu extern – UE a decis să permită statelor membră să înarmeze trupele peshmerga, iar Franţa a anunţat deja că va trimite arme kurzilor. 

70.000 de kurzi yezidi rămân sinistraţi pe Muntele Sinjar

Aproximativ 70.000 de etnici kurzi din secta yezidi rămâneau, luni seară, sinistraţi pe Muntele Sinjar, unde sunt înconjuraţi de jihadiştii din Statul Islamic. Până acum, forţele americane au atacat teroriştii care-i ţin blocaţi pe munte, iar britanicii au distribuit alimente şi apă pe munte. 

Kurzii visează la un stat al lor

Peste 4,5 milioane dintre cei 32,5 milioane de locuitori ai Irakului sunt kurzi, iar ideea unui stat indepent reprezintă visul mai multor generaţii, la care rezonează şi cei peste 15 milioane de kurzi din Turcia. Acum, liderii kurzi se bazează în eforturile lor pe sprijinul Administraţiei Barack Obama. „Regiunea kurdă este funcţională în modul în care ne-am dori s-o vedem. Tolerează alte confesiuni şi religii într-un mod pe care am vrea să-l vedem peste tot. Aşa că suntem de părere că este important să ne asigurăm că acea regiune este protejată”, a spus preşedintele american săptămâna trecută. Declaraţiile sale au fost surprinzătoare, având în vedere că au conţinut o notă de reproş faţă de Bagdad, care nu doar că nu a protejat kurzii, ci i-a discriminat şi persecutat. 

Femeile kurde au luat arma în mână

Forţele peshemerga sunt cunoscute pentru organizarea şi disciplina de care dau dovadă. Pentru aceste calităţi sunt cunoscute şi femeile kurde, care nu dau înapoi de la luptă. În Siria, ele au ridicat armele pentru a lupta împotriva aceluiaşi Stat Islamic, care visează la înfiinţarea unui califat islamic în întreaga lume arabă şi chiar în bucăţi mari din Europa. În Siria, armata kurdă se numeşte Unităţi de Apărare a Poporului. 

Femeile care luptă în aceasta se tem poate mai tare decât bărbaţii de jihadişti, care vor să impună legea sharia, cunoscută pentru abuzurile asupra femeilor. De cealaltă parte, jihadiştii se tem la rândul lor de femeile lupătoare: doctrina lor spune că bărbatul ucis de mână de femeie nu ajunge în Rai.