Lista Roşie a Speciilor Ameninţate: „Clopotele bat tot mai puternic pentru rechini şi calcani”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Varanul din Komodo este una din speciile ameninţate FOTO SHUTTERSTOCK
Varanul din Komodo este una din speciile ameninţate FOTO SHUTTERSTOCK

Oamenii de ştiinţă de la Uniunea Internaţională a Conservării Naturii (UNCN) au actualizat duminică „Lista Roşie a Speciilor Ameninţate” arătând că din aproape 135.000 de specii de animale şi plante supuse evaluării în ultima jumătate de secol, 28% dintre ele se află în categoria riscului de extincţie.

Potrivit ultimei actualizări, 41% din amfibii, 26% din mamifere, 34% din conifere, 14% din păsări, 37%  din rechini şi calcani, 33% din recifi de corali, 28% din crustacee sunt în pericol de dispariţie.

Catalogul care datează din 1964 este considerat „standardul de aur” al riscului de dispariţie a faunei şi florei la nivel global.

Proiectul are ca ţintă evaluarea a 160.000 de specii de plante şi animale şi are următoarele categorii de clasificare: „Neevaluat”, „Date Deficitare”, „Puţin îngrijorător” „Aproape Ameninţat”, „Vulnerabil”, „Ameninţat”, „Critic Ameninţat” „Dispărut în sălbăticie”şi „Dispărut”.

Evaluările din ultimii 50 de ani au arătat că aproape 39.000 de specii de animale şi plante sunt în pragul extincţiei, iar 902 au dispărut deja.

Un punct „accentuat” de inflexiune în rata extincţiilor la fiecare 100 de ani a debutat în 1900 şi de atunci au existat creşteri între 100 şi 1.000 de ori faţă de nivelul bazal, spune Craig Hilton-Taylor, coordonatorul proiectului UNCN .

„Aş putea afirma că statutul de listă roşie arată că ne aflăm în pragul celui de-al şaselea eveniment de extincţie (din ultimii 500 de milioane de ani. Dacă tendinţele cresc într-un asemenea ritm ne vom afla curând în faţa unei crize majore”, spune expertul.

Spectrul schimbărilor climatice vizează în principal plantele şi animale endemice care trăiesc doar pe anumite insule sau în puncte fierbinţi ale biodiversităţii. 

Este cazul varanilor -cele mai masive şopârle din lume- care se găsesc doar în Indonezia, în parcul Naţional Komodo sau Insulele Flores învecinate. Aceştia sunt „tot mai ameninţaţi de efectele schimbărilor climatice” în măsura în care habitatul lor riscă să contracte cu cel puţin 30% în următorii 45 de ani odată cu creşterea nivelurilor mării.

Experţii au făcut o listă cuprinzătoare a speciilor de rechini şi calcani ameninţate - din cele 1.200 evaluate, 37% sunt clasificate ca „vulnerabile” sau ameninţate, unele la nivel critic. „Statul de conservare al grupului în ansamblu continuă să se deterioreze, în timp ce riscul total creşte în ritm alarmant”, spune Nicholas Dulvy de la Simon Fraser University, autor principal al unui studiu referitor la evaluarea Listei Roşii.

Cele mai periclitate sunt cinci specii de rechin-ferăstrău - care se prind în plasele pescarilor -şi rechinii mako cu aripioare scurte, recunoscuţi pentru pentru viteza uluitoare de deplasare care ajunge la 100 de kilometri la oră.

Aproape doi din cinci rechini sunt în pericol de dispariţie din cauza supraexploatării prin pescuit, potrivit ultimului raport al UNCN.

Potrivit Organizaţiei pentru Hrană şi Agricultură a ONU, circa 800.000 de tone de rechini sunt prinşi în fiecare an - intenţionat sau accidental - iar acestea sunt doar cifrele oficiale.

După un deceniu de eforturi de conservare prin cote stricte de pescuit şi reducerea pescuitului ilegal, patru specii de ton dau semne de recuperare, un „semnal puternic” că speciile au capacitatea de resuscitare pe fondul unor practici sustenabile asumate de unele ţări, a spus directorul general al UNCN la Congresul Conservării care are loc în aceste zile la Marsilia.

De la „Ameninţat” la „Puţin îngrijorător”

Tonul de Atlantic (Thunnus thynnus) - cea mai mare specie de ton, consumată ca sushi în Japonia.

De la „Critic Ameninţat” la „ Ameninţat”

Tonul din emisfera sudică (Thunnus maccoyii).

De la „Aproape Ameninţat” la „Puţin îngrijorător”.

Tonul albacore (Thunnus alalunga) - tonul cu aripioare lungi- şi tonul galben (Thunnus albacares).

Speciile de ton au fost în fruntea eforturilor de conservare după ce majoritatea lor au fost declarate la risc în 2011- varietăţile vărgat, cu aripioare galbene, obez de Atlantic şi alabacore (cu aripioare lungi, una din cele mai mici specii de ton) sunt consumate de milioane de oameni din toată lumea şi unele din speciile intens comercializate în supermarketuri.

Pe de altă parte, populaţiile de rechini şi calcani au continuat să scadă, atingând în 2021 un nivel de 37% de la 30%, în 2014, când au fost evaluate prima dată.

„Clopotele bat tot mai puternic pentru rechini şi calcani. Pierdem acest grup de creaturi străvechi care dispar specie cu specie chiar aici, chiar acum. E nevoie disperată de acţiuni urgente”, spune Andy Cornish, coordonatorul programului de conservare a rechinilor la World Wildlife Fund.

Craig Hilton-Taylor, coordonatorul proiectului, a clarificat într-un interviu pentru AFP că proiectul nu face recomandări, ci vine cu „judecăţi de fapt” privind gradul de ameninţare al unei specii astfel încât să ghideze sau să stimuleze eforturile de conservare locale.

După încadrarea pe Lista Roşie au loc evaluări ale rezultatelor eforturilor de conservare în direcţia unui „statut verde” al speciei în cauză sau schimbarea clasificării mai sus sau mai jos pe listă.

„Cum măsori succesul lor? Dacă nu s-ar fi luat deloc măsuri, care ar fi fost stadiul ei? Dacă am pune capăt eforturilor de conservare, ce se va întâmplă în viitor cu acea specie?”, a precizat Craig Hilton-Taylor.

Mai mulţi factori sunt responsabili pentru riscul de extincţie între care pierderea habitatului natural, supraexploatarea şi comerţul ilegal în timp ce riscurile provenite din schimbările climatice sunt identificate doar indirect în cele mai multe cazuri, spune expertul.

„Este o evidenţă în cazul urşilor polari, dat fiind legătura directă dintre topirea gheţii şi încălzirea globală, dar e mult mai dificil de indicat impactul schimbărilor climatice asupra megafaunei. De pildă, dovezile arată conexiunea cu frecvenţa şi intensitatea incendiilor de vegetaţie. Dar experţii inventariază ameninţările la adresa unor specii ca fiind cauzate de frecvenţa ridicată a incendiilor de vegetaţie. 

La fel, deşi ciupercile Batrachochytrium dendrobatidis decimează populaţiile de amfibii în toată lumea şi suntem destul de siguri că apariţia ei are legătură cu schimbările climatice, nu dispunem de suficiente dovezi. Aşadar le punem în categoria speciilor invazive”.

Congresul Mondial al Conservării are loc între 3 şi 11 septembrie în Franţa, pentru prima dată în cinci ani, după ce anul trecut a fost anulat din cauza pandemiei, reunind miniştri, ONG-uri şi reprezentanţi ai populaţiilor băştinaşe. El este susţinut de o reţea de 16.000 de oameni de ştiinţă din toată lumea.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite