La o săptămână după revenirea la putere a talibanilor în Afganistan, SUA şi UE caută „gazde“ pentru refugiaţii afgani

Statele Unite discută cu ţări din Europa şi Orientul Mijlociu care să găzduiască temporar persoane evacuate din Kabul, după ce baza SUA din Qatar a atins capacitatea maximă. Şefa Comisiei Europene a îndemnat sâmbătă toate statele membre să primească o parte dintre refugiaţii afgani, ea asigurând de sprijinul financiar al UE ţările membre care vor răspunde apelului.

Statele Unite încearcă cu disperare să evacueze mii de oameni din Afganistan pe măsură ce apar din ce în ce mai multe informaţii că represaliile talibanilor împotriva afganilor care au lucrat cu forţele conduse de SUA, forţând astfel puterile străine să accelereze efortul de evacuare.

Dar marea problemă este că nu au unde să-i transfere din cauza unei supraaglumerări a bazei aeriene Al Udeid din Qatar, unde se află Comandamentul central al SUA şi care adăposteşte deja 8.000 de  afgani evacuaţi.

Oficialii americani, care au vorbit sub protecţia anonimatului, au declarat că anunţul aşteptat al Departamentului de Stat ar putea include mai multe destinaţii precum Bahrain, dar Europa a fost aleasă pentru că e mai uşor logistic decât în alte părţi ale lumii.

Unul dintre oficiali a spus că aceştia vor fi duşi probabil către vestul şi sudul Europei.

Ministrul german de externe Heiko Maas a declarat că Berlinul a fost de acord cu Washingtonul să adăpostească temporar oamenii la baza aeriană Ramstein. Nu este clar imediat ce alte ţări europene vor fi implicate.

Departamentul de Stat al SUA a refuzat să comenteze, dar a declarat că este „recunoscător tuturor partenerilor noştri care joacă un rol în acest efort”.

Cel puţin 12.000 de oameni care au lucrat pentru forţele NATO, guvernele occidentale sau pentru fostul guvern afgan au fost evacuaţi din Kabul de la începutul eforturilor de salvare duminica trecută. De asemenea, printre cei evacuaţi au fost jurnalişti, traducători, precum şi activişti pentru drepturile omului care prin natura meseriei lor se află în situaţii de risc. Majoritatea avioanelor care au zburat din Kabul s-au oprit în capitala Uzbekistanului, Taşkent, în Qatar, la Doha, sau în Islamabad în Pakistan, unde evacuaţii au luat zboruri regulate spre ţările care îi primesc.

Unii afgani, majoritatea civili care au lucrat cu misiuni SUA sau internaţionale în ţară, vor fi adăpostiţi temporar în Albania, Kosovo sau Macedonia de Nord în timp ce le sunt procesate vizele americane. Cele trei ţări balcanice, care urmează să primească un număr convenit de evacuaţi afgani din acest weekend, sunt primele ţări europene care se angajează la un acord de ţară de tranzit cu SUA.
Sunt planificate regimuri similare de tranzit pentru Columbia, Uganda şi Qatar.

SUA s-au angajat să primească 10.000 de oameni din Afganistan, în timp ce Australia va primi 3.000. Tadjikistanul a declarat luna trecută că este gata să adăpostească 100.000 de persoane strămutate din ţara vecină.

Cele mai multe ţări europene au fost reticente să se angajeze să primească un număr specific de refugiaţi afgani, în afară de cei care au colaborat cu propriile agenţii, pe fondul îngrijorării unei reluări a crizei refugiaţilor din 2015.

Cancelarul german, Angela Merkel, le-a spus colegilor de partid că ţara ei va trebui să primească aproximativ 10.000 de persoane în situaţie de risc din Afganistan, subliniind în acelaşi timp că majoritatea refugiaţilor vor trebui adăpostiţi în ţările vecine.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a spus Uniunii Europene să respecte acordurile anterioare privind migranţii şi refugiaţii şi să ajute ţările vecine. Referindu-se la un acord din 2016 prin care migranţii care aterizează în UE pot fi retrimişi în Turcia în schimbul ajutorului, Erdogan şi-a îndemnat vecinii să „respecte cu sinceritate angajamentele lor”.

"Un nou val de migraţie este inevitabil dacă nu se iau măsurile necesare în Afganistan şi Iran", a declarat Erdogan premierului grec, Kyriakos Mitsotakis.

Atena a spus deja că ar putea trimite afganii care ajung pe ţărmurile sale înapoi în Turcia, pe care o consideră o ţară „sigură” pentru migranţi.

Marea Britanie a anunţat un program de rezidenţă care ar putea oferi refugiu pentru 20.000 de afgani în următorii ani, cu accent pe femei, copii şi minorităţile religioase. Canada a făcut acelaşi tip de promisiune.

Washingtonul luptă pentru a scoate oamenii înainte de termenul limită din 31 august, când forţele sale ar trebui să plece din Afganistan.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat sâmbătă toate statele, în primul pe cele europene, să primească o parte dintre refugiaţii afgani evacuaţi de la Kabul, ea asigurând de sprijinul financiar al UE ţările membre care vor răspunde apelului, transmite AFP.

„Fac apel la toate statele membre care au participat la misiunile în Afganistan, la europeni şi la ceilalţi, să acorde cote de primire suficiente (...) pentru ca, în mod colectiv, să putem veni în ajutorul celor care au nevoie de protecţie“, a declarat Ursula von der Leyen la finalul unei vizite în Spania la centrul de primire pentru angajaţii afgani ai UE la Kabul.

„Comisia este pregătită să prevadă mijloacele bugetare necesare pentru a sprijini statele membre ale UE care se vor oferi să ajute refugiaţi să se instaleze pe teritoriul lor“, a spus şefa executivului UE într-o conferinţă de presă la baza militară de la Torrejon de Ardoz (nord-est de Madrid), unde a fost instalat centrul de primire.

Potrivit AFP, nu se cunoaşte deocamdată câte state membre s-au angajat să primească refugiaţi afgani şi dacă unele guverne au refuzat.

Însoţiţi de premierul spaniol Pedro Sanchez, Ursula von der Leyen şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au vizitat puţin mai devreme facilităţile puse la dispoziţia refugiaţilor în această bază, pe unde vor tranzita toţi afganii care lucrau la Kabul pentru instituţiile UE şi familiile lor, înainte de a fi repartizaţi între diferite ţări unde să-şi refacă viaţa.

Într-o aluzie la caracterul foarte sensibil al acestui subiect în UE-27, Charles Michel a admis că imigraţia constituie „o chestiune foarte dificilă în Uniunea Europeană“, el pledând pentru instituirea unor „migraţii regulate, ordonate“.

 Întrebată cu privire la relaţiile între UE şi talibani, şefa Comisiei a insistat pe faptul că, deşi au existat „contacte operaţionale cu aceştia pe teren pentru a salva vieţi“, nu există „niciun dialog politic“ cu această mişcare şi, prin urmare, „nicio recunoaştere a talibanilor“.

La rândul său, prim-ministrul spaniol a afirmat că un număr de afgani sosiţi în ultimele zile la centrul de la Torrejon de Ardoz, cu o capacitate de primire de „800 de persoane“, au fost deja repartizaţi spre alte ţări, mai ales „Danemarca şi unele state baltice“.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a apreciat că va fi 'imposibilă' evacuarea tuturor colaboratorilor afgani ale puterilor occidentale înainte de 31 august, deplângând că măsurile de securitate luate de americani la aeroportul din Kabul împiedică această operaţiune.

Administraţia SUA a fixat data de 31 august pentru retragerea definitivă a forţelor sale din Afganistan şi prevede evacuarea a peste 30.000 de americani şi civili afgani.

„Este matematic imposibil“, a declarat Borrell într-un interviu telefonic acordat sâmbătă France Presse. „Din câte ştiu, americanii nu au anunţat că vor rămâne şi după această dată. Dar se pot răzgândi“, a adăugat el.

„Problema este accesul la aeroport. Măsurile de control şi de securitate ale americanilor sunt foarte puternice. Noi ne-am plâns. Le-am cerut să arate mai multe flexibilitate. Nu reuşim să-i facem să treacă pe colaboratorii noştri“, a mărturisit Borrell.

Doar delegaţia UE la Kabul numără în jur de 400 de colaboratori afgani şi familiile lor, pe care a promis că îi va evacua, însă deocamdată doar 150 au ajuns în Spania.

„Este vorba despre colaboratori activi. Dar numărul afganilor care au lucrat cu noi în aceşti 20 de ani este mult mai mare“, a subliniat şeful diplomaţiei europene.

„Kabulul numără două aeroporturi. Aeroportul civil este în mâinile talibanilor şi nu pleacă niciun zbor. Americanii controlează aeroportul militar. Avioanele îmbarcă oamenii care se află pe pistă. În avionul care a sosit la Madrid astăzi, o treime dintre pasageri sunt americani“, a precizat Borrell.

„Dacă americanii pleacă, europenii nu au capacitatea militară să ocupe şi să securizeze aeroportul militar, iar talibanii vor lua controlul“, a avertizat el.

Americanii, împreună cu britanicii, au desfăşurat 6.000 de militari pentru a controla aeroportul militar.

În acelaşi interviu, Josep Borrell a apreciat ca necesar să se discute cu talibanii. 'Dacă vrei să-şi scoţi staff-ul, trebuie să discuţi cu talibanii', a explicat el.

„Toată lumea caută să încheie acorduri cu talibanii. Avem contacte cu talibanii, dar nu cu conducătorii“, a precizat oficialul european, subliniind că „a vorbi nu înseamnă a recunoaşte“ mişcarea talibană.

„Însă va fi imposibil să fie scoşi din Kabul toţi afganii care au nevoie de protecţie. Este imposibil. Este inimaginabil. Nu trebuie să spunem poveşti. Există priorităţi. Noi vrem să-i extragem pe cetăţenii noştri şi pe colaboratorii afgani“, a indicat el.