INFOGRAFIE Noul „Război Rece” din Cercul Polar, generat de goana după ţiţei şi gaze naturale

Topirea calotei glaciale din Oceanul Arctic, care duce la descoperirea unor zone tot mai mari de apă, va permite creşterea exploatării resurselor din regiune. Rusia, SUA, Danemarca, Norvegia şi Canada profită de moment şi-şi întăresc poziţiile militare din Oceanul Arctic, într-un nou „Război Rece” generat de goana după ţiţei şi după gaze naturale.

Oceanul Arctic dispune de trei resurse naturale separate care suscită interesul statelor care deţin deja zone de exploatare în nordul îngheţat. Topirea accelerată a calotei glaciale deschide, treptat, noi tronsoane de navigare în nordul coastei ruseşti şi a celei chineze. Fundul oceanului este ticsit cu rezerve de ţiţei şi de gaze naturale, în timp ce apa conţine, poate, ultima resursă piscicolă din lume.

Oceanul va înghiţi calota glacială

Toate acestea devin din ce în ce mai uşor accesibile. Gheaţa din Cercul Polar dispare pe zi ce trece, într-un ritm accelerat, potrivit datelor înregistrate de satelitul CryoSat-2 al Agenţiei Spaţiale Europene. Doar anul trecut, 900 de kilometri cubi au dispărut în lunile de vară. Ritmul de topire a crescut cu 50% pe an, cifră mai mare decât au estimat, iniţial, oamenii de ştiinţă. În câţiva ani, Oceanul Arctic ar putea fi lipsit total de gheaţă pe timpul verii. Spre exemplu, în regiunile nordice din Groenlanda şi din Canada, unde grosimea gheţii se menţinea la o medie minimă de cinci-şase metri, a ajuns la cel mult trei metri, pe alocuri chiar şi la un metru. Perspectiva pe care o oferă subţierea calotei glaciale alimentează setea mai multor ţări după rezervele din ocean şi de sub el.

În plină pregătire

Goana acerbă este după ţiţei şi gaze naturale, iar mari jucători din Cercul Polar sunt Rusia, Statele Unite ale Americii, Danemarca, Norvegia şi Canada.

Toată cele cinci state au început deja să-şi consolideze poziţiile industriale şi militare în regiune, fiind în expectativă pentru a demara forările odată ce gheaţa va putea fi suficient de subţire pentru a fi îndepărtată.

Rusia, SUA, Danemarca, Norvegia şi Canada deţin zone întinse din Cercul Polar, dispuse până la o depărtare de 200 de mile nautice, echivalentul a 370 de kilometri, distanţă de ţărm. Rusia este singura ţară care a depăşit această limită, revendicând şi teritoriul până la Polul Nord.

O infografie GraphicNews prezintă lupta teritorială a statelor şi acţiunile întreprinse pentru întărirea puterii în zonă.

Toate au ales să procure mai multe spărgătoare de gheaţă şi nave petroliere. SUA, Canada şi Norvegia asigură supravegherea aeriană a zonelor, în timp ce Rusia a decis să redeschidă şi trei baze militare din timpul Războiului Rece: Rogacevo, Graham Bell şi Narian-mar. Ruşii, canadienii şi danezii au detaşat efective militare în bazele navale deja existente sau intenţionează să trimită soldaţi în cele pe care le au în plan să le înfiinţeze.

Interesele economice schimbă localităţile din nordul îngheţat

Acţiunile celor cinci state au început să se resimtă deja în localităţile apropiate Cercului Polar.
Oraşul norvegian Kirkenes s-a transformat într-un port aglomerat în care acostează navele de cercetare seismică care caută să identifice zone cu rezerve de combustibil fosil. Apropierea geografică a localităţii de regiunile cu rezerve de ţiţei şi de gaze naturale a determinat companiile exploatatoare să investească în infrastructura care leagă Kirkenes de restul Norvegiei.

Şi în orăşelul rus Amderma de la malul mării Kara, ce desparte Oceanul Arctic de Siberia, ritmul de viaţă a început să fie mai alert după ce compania rusească Rosneft şi-a înfiinţat o bază permanentă în localitate, relatează publicaţia „Barents Observer”.

Compania britanico-olandeză Royal Dutch Shell şi-a intensificat la rândul ei activitatea în Alaska (SUA), deschizând trei centre exploratorii: unul în marea Chukchi şi două marea Beaufort.

Şi China a prins gustul

Cel mai nou jucător din industria petrolieră, care intenţionează să-şi extindă activitatea şi în interiorul Cercului Polar, este China, informează Reuters. În mijlocul lunii august a acestui ani, primul spărgător de gheaţă din China a pătruns în Oceanul Arctic, dezvăluind astfel interesul crescând al Beijingului de a profita de topirea calotei glaciale, pentru a se folosi de noile rute maritime deschise.

Călătoria spărgătorului denumit „Xuelong”, în traducere „Dragonul de Zăpadă”, arată că a doua cea mai mare economie a lumii îşi extinde activităţile în nordul bogat în resurse de ţiţei şi de gaze naturale, profitând totodată de potenţialul comercial naval existent pe rutele dintre Atlanticul de Nord şi Oceanul Pacific.