În Rusia, puterea merge după Putin

Actualul preşedinte vizează reducerea puterilor viitorului şef al statului şi întărirea rolului premierului. Vladimir Putin a promis de multe ori că nu va abandona politica, după ce, în

Actualul preşedinte vizează reducerea puterilor viitorului şef al statului şi întărirea rolului premierului.

Vladimir Putin a promis de multe ori că nu va abandona politica, după ce, în martie viitor, Constituţia îl va obliga să părăsească Kremlinul, la capătul a două mandate prezidenţiale consecutive. Pe 1 octombrie însă, pentru prima dată, el a clarificat că nu intenţionează să abandoneze puterea. La congresul Partidului Rusia Unită, care deţine majoritatea în Duma de Stat şi din care fac parte majoritatea miniştrilor, guvernatorilor şi o variată nomenclatură, Putin a anunţat că va fi cap de listă în alegerile legislative din decembrie, iar în 2008, odată părăsit fotoliul de preşedinte, ar putea să se mute în cel de premier.

Putin a rezolvat ecuaţia "'plecând, dar rămânând'', scrie presa rusă. În urma acestei decizii, ar exista trei scenarii posibile: să devină prim-ministru, preşedinte al Dumei sau să fie reales ca preşedinte după o pauză, aşa cum prevede Constituţia. Potrivit "Kommersant", Vladimir Putin ar putea "'să renunţe la prerogativele sale prezidenţiale înainte de termen'' pentru a deveni preşedinte al Dumei, deoarece victoria Rusiei Unite la alegerile din decembrie este aproape sigură.

Aşa cum el însuşi a evocat luni, actualul preşedinte ar putea să devină priemier după prezidenţialele din martie 2008 şi "să-şi continue astfel cariera politică''. Conform unui al treilea scenariu avansat de "Kommersant", noul preşedinte al Federaţiei Ruse care va fi ales în 2008 ar putea "'pleca prematur'', din motive de sănătate de exemplu, deschizând astfel calea unui al treilea mandat pentru actualul lider de la Kremlin.

''Nu are importantţă ce post va ocupa Putin după prezidenţiale. Graţie sprijinului Rusiei Unite şi al parlamentului unde, potrivit analiştilor, acest partid ar urma să obţină majoritatea, el va deţine frâiele puterii, scrie cotidianul "Vedomosti". "'Putin a devenit propriul său succesor'', scrie şi Izvestia.

Viitorul preşedinte, o marionetă?

Analiştii ziarului "Financial Times" cred că mutarea lui Putin ar putea însemna promovarea democraţiei parlamentare în Rusia, prin reducerea puterilor viitorului preşedinte şi întărirea rolului premierului, oferindu-i-se astfel lui Putin o rută constituţională convenabilă prin care acesta ar putea rămâne liderul de facto al Rusiei. Sub titlul "Democraţia îl deranjează pe Putin", "The Daily Telegraph" scrie că nu mai e niciun dubiu.

Vladimir Putin va numi un preşedinte-marionetă şi va continua să îşi exercite, din postul de premier, exact aceeaşi autoritate ca şi acum. Ar putea chiar să revină în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2012, făcând un nou schimb de roluri. Pentru "Telegraph", gestul lui Putin nu e de mirare.

În opinia ziarului, liderul rus nu are niciun respect faţă de democraţia constituţională, iar călcarea în picioare a legii fundamentale este a doua sa natură. Publicaţia adaugă că Vladimir Putin este un personaj periculos, care a fost lăsat prea mult să acţioneze de o comunitate internaţională indiferentă.

Epoca Putin

La sosirea lui Putin la putere, Rusia se afla într-o criză economică gravă, fiind controlată de mafie şi condusă de un Boris Elţîn şi manipulat de clanuri. Aproape 10 ani mai târziu, Moscova şi-a recăpătat influenţa pe scena internaţională, puternică, datorită petrodolarilor şi susţinută de ambiţia declarată a preşedintelui: reclădirea puterii pierdute a URSS. Anii Putin au marcat şi întoarcerea în prim plan a "structurii forţei".