Igor Dodon şi Dorin Chirtoacă, în turul doi?

Revenire spectaculoasă, aseară, a candidatului liberal la Primăria Chişinăului în faţa rivalului său comunist. Votul din suburbii l-ar putea propulsa pe Chirtoacă în turul doi. Actualul primar al Chişinăului, liberalul Dorin Chirtoacă, se aştepta la un asemenea rezultat deoarece numărătoarea paralelă realizată de Partidul Liberal indica acest deznodământ.

Candidatul comunist pentru funcţia de primar al Chişinăului, Igor Dodon, a scăzut sub pragul de 50% din voturi, ieri-seară, în momentul în care Comisia Electorală Centrală a ajuns cu procesarea la 91,33% din voturi. Dodon avea  49,27% din sufragii, după numărarea a 92,67 la sută din buletinele de vot, după ce pe parcursul zilei se menţinuse la cote de peste 50%, ajungând chiar până la 53%. Contracandidatul său, liberalul Dorin Chirtoacă, actualul primar al Chişinăului, urcase la 45,62% din voturi. Dacă tendinţa se va menţine până la sfârşit, atunci va exista un al doilea tur de scrutin la Chişinău peste două săptămâni.

Exit-poll-urile, date peste cap

 Culmea este că exit-poll-urile îl dădeau câştigător pe actualul primar, Dorin Chirtoacă, încă din primul tur, cu 53% din voturi, la o diferenţă de peste 10 procente de comunistul Igor Dodon. Din acest motiv, duminică, noaptea, Chirtoacă a fost primit cu aplauze la sediul de campanie. La acel moment, candidatul comunist a spus că e doar o „lovitură psihologică". „Vreau să le spun celor care se bucură acum, ca «Dorin Geoană» că se grăbesc", a declarat Dodon. Şi primele rezultate parţiale i-au dat dreptate, răsturnând scorul în favoarea lui. Şi ieri după-amiază, Igor Dodon a refuzat să comenteze rezultatele parţiale: „Vom fi mulţumiţi când vom avea rezultatele finale. Am deja toate calculele de la secţiile noastre, nu pot să le fac publice pentru că aştept poziţia oficială a CEC", a spus Dodon.

Un duş rece pentru AIE

În schimb, Dorin Chirtoacă mai speră că va avea loc un al doilea tur de scrutin. „Conform numărătorii paralele efectuate de Partidul Liberal, rezultatul este de 46% pentru Chirtoacă şi 47% pentru Dodon", a subliniat candidatul PL. Rezultatele scrutinului de duminică ar putea duce la alegeri parlamentare anticipate, care ar fi dramatice pentru Alianţa pentru Integrare Europeană.

Potrivit analiştilor, certurile din interiorul coaliţiei de guvernământ i-au asigurat PCRM un scor bun în Capitală. „Este ca un duş rece pe capul liderilor AIE, care nu au putut negocia, nu au avut nicio acţiune comună în campanie, nu au transmis alegătorilor un mesaj clar că merg împreună să cucerească citadela. Au avut fiecare propria parohie, au fost egoişti, orgolioşi, miopi, orbiţi de o victorie fragilă", este de părere editorialistul Vitalie Ciobanu.

Chiar dacă nu cunoaştem încă rezultatele finale, este clar că Alianţa a suferit un eşec în Capitală, susţin comentatorii politici. „Comuniştii controlează Consiliul Municipal, iar partidul preşedintelui ţării, PD, nu are nici măcar o fracţiune. Şi PLDM s-a prăbuşit la Chişinău, iar traiectoria PL-ului va fi descendentă dacă Dorin Chirtoacă pierde Primăria", spune politologul Bogdan Ţârdea.

Localele au confirmat că electoratul din capitală este polarizat. „Alegătorii comuniştilor au fost mult mai organizaţi, s-au mobilizat.

Pe de altă parte, democraţii ­şi-au smuls unii altora cearşaful", explică Vitalie Ciobanu. „A fost un vot de protest faţă de liderii Alianţei, care se ceartă mereu. Oamenii şi-au amintit cum se trăia pe vremea comuniştilor, ce disciplină era pe timpul lui Voronin.

Sondajele arată că, atunci când încrederea populaţiei este la pământ, două treimi votează pentru opoziţie", susţine şi Igor Boţan, director executiv la Asociaţia pentru Democraţie Participativă.

Favoritul turului doi

Părerile experţilor sunt împărţite în privinţa unui eventual tur doi de scrutin. În timp ce unii îl văd favorit pe comunistul Igor Dodon, alţii îi dau mai multe şanse liberalului Dorin Chirtoacă.
„Cel mai probabil vom avea al doilea tur, unde un avantaj psihologic are Dodon. Bazinul electoral al lui Chirtoacă este mult mai îngust şi doar suportul tacit din partea PLDM l-a ajutat să ia un procent mare", consideră Bogdan Ţârdea. ;

Sociologii pun pe seama respondenţilor diferenţa de peste 10% din rezultatele singurului exit-poll şi datele preliminare oficiale. Reprezentanţii celor patru institute de sondare a opiniei publice, care l-au dat câştigător pe Dorin Chirtoacă din primul tur, explică eroarea prin faptul că mulţi alegători au refuzat să răspundă la întrebările operatorilor. „Am avut multe refuzuri, în special din partea vorbitorilor de limba rusă, care, de regulă, votează comuniştii. Le-am repartizat corect. Mă miră şi pe mine diferenţele foarte mari", a declarat Ion Jigău, directorul CBS-AXA.

„La Cricova, de exemplu, o femeie a convins mai ­mulţi alegători să nu răspundă la întrebările operatorilor. Şi nu este singurul caz. Dacă refuză zece persoane care votează PCRM, este evident că rezultatele sondajului vor fi diferite. Se creează suprareprezentarea celor care au votat pentru Dorin Chirtoacă", a explicat şi Arcadie Barbăroşie, director executiv la Institutul pentru Politici Publice. De vină sunt şi partidele politice, care „au făcut propagandă împotriva exit-poll-ului, spunând că acesta manipulează opinia publică", mai spun sociologii.

Motive obiective şi subiective

Comentatorii politici vorbesc despre motive atât obiective, cât şi subiective. Este vorba, în primul rând, despre erori metodologice şi de calcul. „E de înţeles că şi cultura politică a electoratului le-a jucat festa sociologilor. Sunt popoare care răspund cu plăcere la astfel de întrebări, la noi însă mulţi refuză sau mint. Sunt şi motivaţii istorice, având în vedere că am trăit într-un regim totalitar", afirmă Petru Bogatu.

„Consumatorii de sondaje, dar mai cu seamă politicienii, nu ar trebui să cadă pe spate de bucurie sau de deprimare, ci să aştepte rezultatele oficiale", avertizează analistul.

Nu e prima eroare

Sondajul a fost efectuat doar în Chişinău, de un consorţiu de instituţii, reprezentate de analişti politici notorii: CBS-AXA, Institutul de Politici Publice, Institutul European de Studii Politice şi Asociaţia pentru Democraţie Participativă, la comanda postului privat Publika TV. Sociologii au dat-o în bară şi la alegerile parlamentare din noiembrie 2010, când două exit-poll-uri realizate CBS-AXA şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie au dat o eroare de până la 14%. Şi atunci companiile au dat vina pe alegătorii care votează PCRM, dar se ruşinează s-o recunoască.

AIE stă bine în ţară

Peste 60 la sută din consiliile raionale din Republica Moldova vor avea o majoritate a Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), formată din PLDM, PD, PL. Cel puţin aşa reiese din rezultatele preliminare, prezentate de Comisia Electorală Centrală. Astfel, din cele 34 de circumscripţii, 21 vor avea majoritatea formată din componentele Alianţei pentru Integrare Europeană. În şase raioane, consilierii comunişti au acumulat peste 50 la sută, iar în 7 consilii raionale nici AIE şi nici PCRM nu au obţinut majoritatea. În cele mai mari oraşe ale ţării, comuniştii s-au impus în faţa partidelor membre ale Alianţei de guvernare. Astfel, în Chişinău, Cahul şi Bălţi, majoritatea în consiliile locale o deţine comuniştii.

Lagarde curtează ţările emergente

Christine Lagarde va fi, cel mai probabil, viitorul director general al Fondului Monetar Internaţional (în locul lui Dominique Strauss-Kahn), având susţinerea Statelor Unite şi a Japoniei, relatează cotidianul de afaceri japonez „Nikkei". Surse apropiate finanţiştilor de la Washington afirmă că SUA şi Japonia ar putea susţine oficial candidatura ministrului francez al Economiei, începând cu data de 10 iunie, ultima zi pentru depunerea candidaturilor. Tot în acea zi, Christine Lagarde se va afla la Lisabona pentru a-şi întâlni omologii africani, în cadrul campaniei pe care o susţine pentru obţinerea postului de director general al FMI. Brazilia, Rusia, India şi China au criticat tradiţia care cere ca la cârma Fondului să se afle un european.

Însă aceste ţări nu au reuşit să se pună de acord în privinţa susţinerii unui candidat comun, în timp ce Lagarde se bucură de sprijinul a numeroase ţări europene.

Turneul său mondial vizează tocmai obţinerea sprijinului ţărilor emergente, care doresc să beneficieze de o reprezentativitate sporită.
De altfel, „emergentele" figurează printre priorităţile ministrului francez al Eonomiei, conform unor declaraţii recente. După Brazilia, Christine Lagarde urmează să ajungă în India şi în China. Ea se bucură deopotrivă de susţinerea unui important personaj al scenei politice internaţionale: al cancelarului german Angela Merkel.