Google, Apple şi Microsoft, vizate şi în Australia pentru „ocolirea” impozitelor

Australia s-a alăturat eforturilor SUA-UE de combatere a marii evaziuni fiscale, propunând o reformă legislativă care vizează 30 dintre cele mai mari multinaţionale din lume. Mai exact, sunt vizate companiile care, folosind o serie de „artificii” fiscale precum declararea sediilor în paradisuri fiscale, evită anual plata unor impozite în valoare de sute de miliarde de euro.

Guvernul conservator al Australiei a anunţat luni intenţia de a revizui codul fiscal cu singurul scop de a împiedica multinaţionalele să reducă valoare impozitelor pe care le plătesc, transmite Reuters. 

Propunerea a fost inclusă în prognoza de buget pe 2015-2016 şi vizează 30 de companii cu operaţiuni în Australia, fiecare cu venituri globale anuale mai mari de un miliard de dolari australieni (710 milioane de euro) şi care au acţionat voit pentru a evita plata impozitelor. 

Printre acestea s-ar număra giganţii Google, Apple şi Microsoft, vizaţi deja în SUA şi în UE în special pentru declararea sediilor în paradisuri fiscale, precum şi mutare profiturilor în acestea pentru a beneficia de rate de impozitare mult mai scăzute decât cele aplicate în statele în care sunt înregistrate profiturile. 

„Am identificat 30 de mari multinaţionale care au mutat profiturile din Australia pentru a evita plata ratei juste de impozitare de aici”, a declarat Joe Hockey, ministrul Trezoreriei din guvernul australian, în faţa parlamentului. 

„Sub incidenţa noii legi, atunci când identificăm companii care trişează în acest fel, le vom obliga să plătească dublul sumei datorate, plus dobândă”, a adăugat Hockey. 

La începutul acestui an, diviziile din Australia ale companiilor Google, Apple şi Microsoft au recunoscut că sunt anchetate de autorităţile australiene pentru astfel de operaţiuni. 

Apple, spre exemplu, a avut venituri totale în valoare de 2,5 miliarde de euro în 2010. Veniturile impozitabile ale companiei au fost însă în valoare de 118 milioane de euro. În 2013, veniturile din Australia ale companiei s-au ridicat la 4,3 miliarde de euro, în timp ce valoarea veniturilor impozitabile a ajuns la 170 de milioane de euro. 

Anul trecut, sub preşedinţia Australiei, statele G20 au adoptat un nou protocol de colaborare pentru a-şi furniza reciproc informaţii bancare, schimbul devenind astfel unul automat la nivel transfrontalier între aceste ţări. 

În septembrie 2014, Bruxelles-ul a schimbat strategia în raport cu marea evaziune fiscală, atacând statele care oferă înţelegeri speciale multinaţionalelor pentru a le ajuta să obţină rate mai mici de impozitare. Comisia Europeană a trimis scrisori individuale către Irlanda privind înţelegerea sa cu americanii de la Apple, una dintre cele mai mari companii din lume după capitalizarea de piaţă, şi către Luxemburg, cu privire la înţelegerea fiscală cu italienii de la Fiat, unul dintre cei mai mari producători europeni de autoturisme. 

Executivul UE le-a transmis astfel celor două ţări că acordurile fiscale speciale reprezintă ajutoare de stat, după cum reiese din cercetările „preliminare” pe care le-a efectuat. Astfel, împotriva celor două ţări se pot declanşa proceduri de infringement, aceste ajutoare de stat fiind incompatibile cu legislaţia comunitară. 

Apple a încheiat două astfel de înţelegeri cu Dublinul, una în 1991 şi alta în 2007. „Prin acestea, autorităţile irlandeze au oferit un avantaj companiei Apple, acordat într-o manieră selectivă. Avantajul este obţinut în fiecare an şi continuă, atunci când se autorităţile fiscale irlandeze calculează valoarea anuală a impozitelor (datorate de Apple - n.r.), în baza acestor hotărâri”, arată Comisia în scrisoarea trimisă Irlandei, obţinută de „The Wall Street Journal”. 

De cealaltă parte, irlandezii sunt încrezători că reducerile fiscale prin care au atras pe ţărmurile lor câteva dintre cele mai mari companii din lume nu încalcă normele europene. „Irlanda este încrezătoare că nu există nicio încălcare a regulilor privind ajutorul de stat în acest caz”, a declarat sub anonimat un oficial guvernamental. 

În plus, subliniază Comisia într-un document de 21 de pagini în care explică rezultatele cercetărilor preliminare, există posibilitatea să ceară ca avantajul neloial obţinut de Apple de-a lungul acestor ani, în valoare de miliarde de euro, să fie recuperat. 

În ceea ce priveşte Fiat, Comisia a somat autorităţile luxemburgheze să-i pună la dispoziţie mai multe documente, dându-le termen o lună. Joaquin Almunia, comisarul european pentru Concurenţă, a criticat public în numeroase rânduri guvernul luxemburghez pentru că nu a cooperat pe deplin cu autorităţile antitrust europene . 

Irlanda şi Luxemburg, doar două dintre paradisurile fiscale din UE

În ciuda crizei din UE, economia Irlandei a început să-şi revină treptat datorită abilităţii de a atrage multinaţionale. Taxa pe venit pentru companii, de numai 12,5%, a reuşit să aducă în Irlanda giganţi precum Google, care se folosesc de stat pentru a-şi desfăşura exporturile în UE. 

Însă ca urmare a împrumutului de urgenţă luat de Dublin în noiembrie 2011 de la UE şi FMI, presiunile asupra statului au crescut pentru înăsprirea cadrului fiscal. Senatul american a acuzat gigantul Apple că s-a folosit de o înţelegere cu guvernul irlandez pentru a plăti taxe mai mici de 2%. 

Pe baza deceniilor de respectare a principiului secretului bancar, Luxemburg şi-a construit unul dintre cele mai puternice sisteme financiare din Europa. Industria bancară de aici are o valoare de aproximativ 22 de ori mai mare decât economia naţională. Băncile din Luxemburg deţin active cu o valoare de 10 ori mai mare decât Produsul Intern Brut al statului. 

Cu toate acestea, Luxemburg s-a aliniat altor state europene în aprilie, printre care şi Elveţia, şi a fost de acord cu ridicarea secretului bancar începând cu 2015. „Urmăm o mişcare mondială, nu cedăm în faţa presiunilor Germaniei”, a explicat atunci premierul Jean-Claude Juncker. 

Câteva dintre cele mai notorii paradisuri fiscale din lume se găsesc în „inima” Europei, unde tradiţia secretului bancar şi diversitatea regimurile fiscale a creat numeroase oportunităţi pentru cei care vor să „ocolească” plata unor impozite. 

Potrivit estimărilor Uniunii Europene, guvernele din blocul comunitar pierd anual aproximativ 1.000 de miliarde de dolari din cauza paradisurile fiscale. Criza a forţat însă guvernele să pună tunurile pe aceste state, în încercarea de a spori veniturile bugetare. În multe dintre aceste state, eforturile de a aduce bani în viestieria statului s-au materializat prin forţarea grupurilor bancare să-şi deschidă bilanţurile şi mai ales să ofere informaţii despre conturile secrete. 

Efortul Uniunii Europene a venit însă numai ca urmare a presiunilor de peste Atlantic, având în vedere că giganţii americani dn domeniul tehnologiei folosesc de ani buni astfel de artificii pentru a evita cota de impozitare mai ridicată din SUA. 

Decizia de a declara sediul companiei în Luxemburg a permis celor de la Amazon să nu plătească guvernelor europene şi celui american taxe şi impozite în valoare de sute de milioane de dolari.

Compania Amazon profită de rata mică de impozitare pentru corporaţii din Luxemburg şi-şi redirecţionează toate vânzările şi tranzacţiile prin punctele de lucru din statul considerat încă de mulţi paradis fiscal. 

Încă din 2005, compania a închiriat o clădire cu cinci etaje în statul luxemburghez, cel mai mare retailer online din lume luând astfel o decizie cu efecte financiare majore. 

O achetă realizată de jurnaliştii agenţiei de ştiri Reuters arată că retailerul a reuşit să ”ocolească” plata a sute de milioane de dolari către bugetele statelor în care desfăşoară afaceri. Practic, Amazon a folosit plăţi în interirul companiei pentru a forma un adevărat scut fiscal în jurul grupului, în spatele căruia a reuşit să adune două miliarde de dolari, fonduri pe care le-a folosit pentru a-ţi finanţa expansiunea. 

Lupta Washingtonului şi a Bruxelles-ului cu aceste practici a adus şi una dintre cele mai criticate replici din ultimii ani: „Se numeşte capitalism şi suntem mândri de asta”, a răspuns Eric Schmidt, preşedintele Google, acuzaţiilor că foloseşte astfel de artificii pentru a plăti impozite cât mai mici. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/ue-i-lupta-cu-marea-evaziune-fiscal" target="_blank">View the story "Lupta cu marea evaziune fiscală" on Storify</a>]