„Gheaţa de foc“ a blocat operaţiunea din Golful Mexic

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Capacul“ plasat vineri peste scurgerea de petrol din Golful Mexic,  pentru a îngrădi mareea neagră, a trebuit să fie retras. Eşecul operaţiunii s-a datorat formării unor cristale asemănătoare gheţii pe pereţii instalaţiei.

Dificultăţile au apărut după instalarea dispozitivului: în interiorul acestuia s-a format o importantă cantitate de hidrat de metan (numită şi gheaţă de foc).

Hidraţii se aprind foarte uşor şi ar fi pus în pericol echipele de la British Petroleum, care lucrează pe vase, la suprafaţa apei. Aceste cristale inflamabile se formează din combinaţia gazului cu apa, în anumite condiţii de presiune şi temperatură, a explicat Doug Suttles, directorul de exploatare al BP.

Acum, „capacul" din oţel şi beton zace pe fundul oceanului, la circa 200 de metri de scurgerea de petrol. O posibilitate de recuperare ar fi ca BP să folosească apă caldă pentru a topi hidraţii de metan sau ar putea recurge la metanol pentru a-i dizolva.

Suttles a explicat însă că BP va încerca să instaleze o nouă vană pe locul scurgerii. „Capacul" cu o înălţime de 12 metri şi o greutate de o sută de tone este considerat în continuare cea mai bună soluţie pentru a pune capăt hemoragiei negre.

Zilnic, de la catastrofa platformei Deepwater Horizon se scurg în apele Golfului Mexic 800.000 de litri de ţiţei, la o distanţă de numai 80 kilometri de coastele Louisianei.

„Capacul" ar fi trebuit să acţioneze ca o pâlnie: ţiţeiul ar fi fost aspirat printr-un tub, ajungând în rezervoarele unui vas, la suprafaţă. Echipele BP sperau să recupereze astfel până la 85 % din petrolul scurs .

Planul B

În cazul renunţării totale la „capac", compania britanică ar putea recurge la planul B: forarea unui alt puţ. Numai că o astfel de operaţiune ar putea dura între două şi trei luni, iar mareea neagră ameninţă deja coastele mai multor state americane riverane, din Texas până în Florida. 

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite