FOTO VIDEO Fenomenul care dezbracă femeile: protestele „războinicelor“ la bustul gol capătă amploare

„Femen“ este o mişcare ucraineană împotriva Patriarhiei, formată din femei care îşi expun sânii în timpul protestelor, ceea ce a născut întrebarea dacă nu cumva goliciunea lor distrage atenţia de la mesajul pe care vor să-l transmită.

Vara trecută, Inna Shevchenko a mers într-o pădure de la marginea Kievului pentru a învăţa cum să folosească o drujbă. „ Au crezut că sunt doar o blondă nebună“, a declarat femeia despre atitudinea pădurarilor care au instruit-o, dar care nu i-au putut înţelege determinarea, după cum citează şi publicaţia The Guardian.

Vara trecută, Inna Shevchenko a mers pe un deal din capitala ucraineană Kiev, îmbrăcată doar cu o pereche de pantaloni scurţi şi încălţată cu bocanci şi a tăiat cu drujba o cruce de lemn înaltă de patru metri, aflată acolo din anul 2005, în semn de protest pentru verdictul dat în acea zi fetelor din trupa rusă Pussy Riot. şi pentru a aduce un tribut activistelor punk.

După ce a doborât crucea a pozat în faţa jurnaliştilor, cu pieptul dezvelit şi cu texul „Eliberaţi-le pe Pussy Riot“ pictat pe sânii ei.

Ameniţările cu moartea au apărut imediat. Activista a relatat că existau cereri oficiale pentru arestarea ei, iar televiziunile relatau că acea cruce era un monument pentru victimele regimului stalinist.

Într-o dimineaţă, când s-a trezit la uşa ei cu câţiva bărbaţi despre care ea spune că erau de la serviciile secrete, Inna a fugit în Varşovia, cu doar 40 de euro în buzunar, un telefon mobil şi cu paşaportul. De acolo tânăra a plecat în Franţa, unde mai multe femei şi-au exprimat interesul de a face parte din „Femen“ ,grupare condusă de Inna alături de alte trei prietene din Ucraina. Actualul sediu al grupării este la Paris, potrivit „The Guardian“.

Obiectivele grupului sunt clare şi radicale. Un război împotriva Patriarhiei, care trebuie să conducă la dispariţia tuturor religiilor, a dictaturilor şi a industriei sexului. Femeile au început să protesteze topless încă din anul 2010, folosindu-se de corpurile lor pentru a atrage atenţia presei. Tinerele au fost aspru crticate pentru aceste acte de protest. 

Principalele motive de protest ale tinerelor din mişcare „Femen“

Printre mesajele scrise adesea pe corpurile lor goale se numără sloganuri precum „La naiba cu religia!“, „Nu sunt o jucărie sexuală“, „Săraci din cauza voastră!“, „ Avem încredere în homosexuali“, Fără Papă”.

Fetele din această organizaţie sunt învăţate ca, în timpul protestelor, să se afle permanent în mişcare pentru a nu fi acoperite şi să atragă atenţia. Ele sunt de părere că nu contează numărul persoanelor care vin la protest: atâta timp cât există o cameră de filmat, mesajul va ajunge la milioane de oameni. Şi aşa este: ee fiecare dată când fetele organizează o activitate, videoclipurile ajung imediat pe site-urile din întrega lume, dar oare sânii la vedere modifică mesajul?, se întreabă jurnaliştii britanici.

De-a lungul anilor, protestatarele din grupul „Femen“ au militat:

- pentru drepturile homosexualilor, în Piaţa Sfântul Petru, în timpul rugăciunilor săptămânale ale Papei;

- împotriva modelelor foarte slabe, la Milano, în timpul „Fashion Week“;

-  împotriva industriei sexului, vara trecută în Ucraina, în timpul Euro 2012, când una dintre activiste a apucat trofeul campionilor

- vara trecută, în Londra, fetele s-au mânjit cu sânge fals şi au manifestat împotriva Comitetului Olimpic Internaţional, pe care l-au acuzat că susţine regimurile islamiste sângeroase

- în ianuarie, la Davos, au protestat faţă de dominaţia masculină în economia mondială.

- în februarie,  trei tinere la bustul gol s-au năpustit asupra lui Silvio Berlusconi, în timp ce acesta se pregătea să intre într-o secţie de votare, la Milano. Femeile aveau înscris pe piept sloganul „Basta Berlusconi“ (Ajunge, Berlusconi!).

Campania lor are un singur scop: dezvelirea sânilor pentru a semnala actele de corupţie şi inegalitatea, acolo unde o văd.

„Dorim să oferim o nouă interpretare nudităţii. Sunt mândră că în ziua de azi femeile dezbrăcate nu apar numai pe coperta Playboy, ci pot lua parte la o acţiune care stârneşte controverse şi enervează oamenii“, a declarat Inna pentru „The Guardian“.

Cum a luat naştere fenomenul protestatarelor dezbrăcate

Grupul şi-a început activitatea în 2006, când fondatoarele Anna Hustol, Oskana Shacko şi Alexandra Shechenko au devenit prietene în oraşul natal din Ucraina. Cele trei au început să protesteze împotriva industriei sexului, pentru că turismul sexual este o problemă majoră în Ucraina. „Mergi pe stradă şi te trezeşti în faţă cu un turist care te întreabă „cât e tariful să te atingă“, a mărturist aceasta.

Inna s-a alăturat grupului în 2009, când feminismul era un curent destul de nepopular în Ucraina, conceptul fiind adesea alăturat cu nebunia sau idioţenia. Membrele grupării au dezbătut mult drepturile femeilor, din cauza atitudinii nepotrivite a bărbaţilor, şi au început demonstraţiile în stradă.

La început erau îmbrăcate şi purtau etichete de preţ agăţate de gât, pentru a trage semnale de alarmă asupra industriei sexului. Ţinutele lor au avut mereu culoarea roz, de aceea jurnaliştii le-au numit revoluţionarele roz.

În 2010, Inna a fost concediată de la locul de muncă din Kiev după un protest în care se deghizeze în bărbat, iar apoi a renunţat la hainele masculine şi a rămas în cele de damă. În acelaşi an a avut loc şi primul lor protest topless. Cinci activiste de la secţia în care trebuia să voteze candidatul la preşedinţie Viktor Yanukovych s-au dezbrăcat în faţa presei. Ziua următoarea imaginea a făcut înconjurul planetei.  Inna a făcut cunoscut faptul că în primă fază a fost reticentă la ideea de nuditate şi se simţea nemulţumită şi ruşinată de corpul ei, însă impactul este mult mai mare atunci când nu poartă sutien. Sloganurile scrise pe corp reprezintă uniformele lor.

„Oamenii nu vor să citească texte uriaşe, aşa că soluţia a fost aceea de a crea ceva vizual. Am înţeles că oamenii primesc foarte multe informaţii din presă şi am avut nevoie de ceva care să şocheze şi să atragă atenţia“, a explicat Alexandra.

Când la protest se răspunde cu violenţă

Deşi mişcarea este una non-violentă şi este catalogată de Inna drept „ terorism paşnic“,  activistele îşi asumă riscuri serioase, unele dintre ele fiind rănite sau chiar bătute de mai multe ori după acţiunile de protest.

În 2011, Inna a călătorit împreună cu două prietene în Minsk, Belarus, pentru a protesta faţă de Alexander Lukaşenko, considerat ultimul dictator al Europei. Deşi se aşteptau să petreacă Revelionul în închisoare, ele susţin că au fost răpite de agenţii serviciilor secrete, lucru infirmat de KGB-ul din Belarus.

Potrivit spuselor Innei, un grup de bărbaţi le-a luat din staţia de autobuz, iar apoi, după un drum de cinci ore, au ajuns în pădure. Acolo, după ce le-a fost ordonat să se dezbrace complet, activistele au fost stropite cu benzină şi ameninţate cu brichete şi cuţite. După ce le-au pus cătuşe, au fost obligate să stea în genunchi timp de şase sau şapte ore, fără  a avea voie să vorbească sau să mişte. Unul dintre indivizi tot repeta că vor fi omorâte, dar înainte de asta avea de gând să se distreze. „ Ne tot spuneau «respiraţi, bucuraţi-vă de aer, pentru că mai aveţi o singură oră de trăit. Gândiţ-vă la zâmbetul mamelor voastre, apoi la chipul ei când vă va vedea trupurile moarte» “. Cele trei femei au fost în cele din urmă eliberate şi lăsate în zăpadă.

„Suntem considerate kamikaze“

Inna  spune că acest incident a motivat-o şi mai mult şi este de părere că „Femen“ este cel mai bun lucru care i s-a întâmplat. „ Acea zi a fost cea mai urâtă, dar şi cea mai motivantă din viaţa mea. Ştiu că unii oameni ne consideră nişte kamikaze, dar de-aia spun acum că am devenit mai mult o activistă, decât o persoană, pentru că ştiu că mâine pot fi ucisă“, a declarat tânăra.

Membrele Femen nu sunt subtile, nu sunt inofensive şi, în mod cert, nu-şi regretă acţiunile. „Unul dintre sloganurile noastre este «Luptă până la ultima picătură de sânge»“ ,a explicat Alexandra, iar Inna a conchis spunând că în fiecare dimineaţă primeşte mesaje prin care este ameninţată cu moartea.