Femeia care poate da peste cap planurile preşedintelui Erdogan INFOGRAFIE
0
Ambiţiile preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, de a-şi consolida puterea în urma referendumului constituţional ar putea fi zădărnicite de Meral Akşener, o veterană a politicii turce.
Turcia se pregăteşte pentru referendumul constituţional de duminică privind extinderea prerogativelor prezidenţiale, în urma căruia actualul şef de stat turc, Recep Tayyip Erdogan, ar putea să-şi consolideze puterea. Însă nu este exclus ca ambiţiile liderului de la Ankara să fie zdruncinate de câţiva ultranaţionalişti renegaţi, care au început să câştige teren în lupta electorală ce se duce pe muchie de cuţit, taberele pro şi contra fiind aproape la egalitate în sondaje.
În prim-planul acestui grup de ultranaţionalişti, provenit în principal din Partidul de opoziţie Mişcarea Naţionalistă (MHP), ce a decis însă la începutul acestui an să susţină reforma constituţională, se află Meral Akşener, în vârstă de 60 de ani, o veterană a politicii turce.
Femeia nu ezită să-l înfrunte public pe Erdogan, să-l sfideze. Ca urmare, a reuşit să adune în ultima perioadă mii de persoane la mitingurile sale împotriva schimbării legii fundamentale, scrie Politico.eu. Manifestaţii de acest tip au avut loc în toată Turcia, inclusiv în capitală, la Ankara, unde, sâmbăta trecută, mulţimea a aclamat-o pe Akşener când a intrat în sala în care se desfăşura evenimentul.
„Ţara va vota dacă să continue pe calea valorilor republicii sau dacă să dea soarta republicii pe mâna unei singure persoane“, a afirmat ea, după care mulţimea a început să huiduie. „Nu huiduiţi. Votaţi «Nu» duminica aceasta!“, a replicat politiciana.
Euforia stârnită de Meral Akşener este atipică pentru Turcia, unde mulţimile reacţionează în acest fel numai în cazul unor mitinguri ale liderilor principalelor partide politice. Chiar dacă ea nu ocupă în prezent nici măcar un fotoliu parlamentar, acest lucru nu pare să conteze pentru suporterii săi. Mai importantă li se pare atitudinea ei de sfidare a liderului de la Ankara.
O luptă dură
Campania pe care o duce politiciana împotriva modificării legii fundamentale nu este însă scutită de dificultăţi. De pildă, nu a primit permisiunea de a organiza la Ankara o manifestaţie în aer liber pe motiv că nu i se poate garanta securitatea, fiind nevoită să-şi susţină ideile într-o sală, unde numărul participanţilor era limitat.
Un eveniment neplăcut a avut loc recent şi la Istanbul, unde trebuia să susţină un discurs în sala unui hotel. Proprietarul imobilului, prietenos cu autorităţile, a întrerupt curentul electric, notează publicaţia anterior citată.
Totodată, Comitetul Electoral i-a interzis să organizeze un miting în oraşul Isparta (sud-vest). Nu i s-a permis să-şi susţină campania nici în oraşul Nigde din centrul Anatoliei, dar, în acest caz, a sfidat interdicţia.
Yusuf Halaçoğlu, un disident care a fost exclus luna trecută din MHP, este sigur că toate aceste măsuri au fost comandate de Guvern. „Le explicăm oamenilor că, dacă referendumul trece, Erdogan va deţine controlul executiv, legislativ şi judiciar. Din această cauză am fost interzişi“, a afirmat el.
Şi alţi organizatori de campanii îndreptate împotriva modificării Constituţiei s-au confruntat cu probleme similare. De pildă, săptămâna trecută, ministrul de Interne a scos în afara legii un cântec de campanie produs de formaţiunea pro-kurdă HDP.
Apoi, Guvernul aproape că deţine monopolul asupra presei, cele mai multe instituţii mass-media critice fiind închise, iar mulţi jurnalişti aflându-se după gratii.
Referitor la reflectarea evenimentelor în mass-media, statisticile vorbesc de la sine. În martie, de pildă, posturile de televiziune au difuzat 53 de ore de ştiri legate de Erdogan şi 83 de ore legate de formaţiunea sa AKP (Partidul Justiţiei şi Dezvoltării), în timp ce pentru CHP (Partidul Republican al poporului) au fost alocate 17 ore, 14,5 pentru MHP şi numai 33 de minute pentru HDP.
Pe muchie de cuţit
Chiar şi aşa, niciuna dintre tabere nu depune armele, mai ales că sondajele sunt prea strânse pentru a se putea anticipa rezultatul. Până de curând, majoritatea barometrelor de opinie prognozau o victorie la limită a taberei „Nu“. Acum, însă, situaţia stă invers. O singură companie de sondare - Sonar - dă şanse de câştig celor care sunt împotriva schimbării legii fundamentale.
Analişti politici citaţi de mai multe publicaţii internaţionale afirmă că este de aşteptat ca votanţii să-şi exprime opţiunea în conformitate cu afilierea lor politică. Astfel, suporterii AKP sunt aşteptaţi să voteze pentru modificarea legii fundamentale, iar cei ai principalei formaţiuni de opoziţie, CHP, şi cei ai formaţiunii pro-kurde HDP - să se opună. În acest context, divizarea ultranaţionaliştilor, care, per total, întrunesc circa 12% din opţiunile electoratului, poate face jocurile.
Meral Akşener se arată convinsă că 80% din votanţii MHP vor fi împotriva modificării Constituţiei, o proporţie contestată de conducerea partidului, care neagă faptul că ar exista o împărţire în tabere la nivelul simpatizanţilor formaţiunii.
Un posibil nou partid
Lupta ultranaţionaliştilor disidenţi nu se va termina însă odată cu referendumul. Akşener, care a intrat în politică în 1995, când a devenit şi parlamentar, şi care în perioada 1996-1997 a fost ministru de Interne, ar putea să formeze un nou partid după consultarea populară de duminică, după cum a afirmat un fost membru al MHP, Ünal Uygur.
Potrivit lui, există semnale clare că o formaţiune condusă de ea ar fi populară. În plus, sondajele arată că un nou partid de dreapta ar atrage şi votanţi ai AKP. Totodată, un barometru de opinie realizat în luna martie indica faptul că 60% din respondenţi considerau că Turcia are nevoie de un nou partid de centru-dreapta. O situaţie care îngrijorează Guvernul, după cum afirmă observatorii.
Se încarcă comentariile...
