Federaţia Rusă: alegeri cu final previzibil

În mai puţin de două luni, ţara va fi condusă de la două pupitre de comandă: unul aflat la Kremlin, altul la Casa Albă . Ruşii sunt chemaţi duminică să-l valideze prin vot pe

În mai puţin de două luni, ţara va fi condusă de la două pupitre de comandă: unul aflat la Kremlin, altul la Casa Albă .

Ruşii sunt chemaţi duminică să-l valideze prin vot pe succesorul actualului preşedinte, Vladimir Putin. Numele câştigătorului este deja ştiut: Dmitri Medvedev, candidatul partidului Rusia Unită, susţinut de actualul lider de la Kremlin.

Singura necunoscută o reprezintă, în opinia analiştilor, viabilitatea tandemului pe care îl formează cu Vladimir Putin. Acesta din urmă promite să rămână personajul principal al regimului şi după ce va schimba funcţia de şef al statului cu cea de premier.

Kremlinul, sediul puterii încă din epoca ţarilor, promite să rămână centrul vieţii politice chiar şi după ce preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin va preda cheile palatului, scrie AFP.

Casa Albă, sediul Guvernului, care ar urma, în principiu, să îl găzduiască pe Putin după expirarea mandatului său de şef al statului, nu are aceeaşi încărcătură istorică. Comentatorii politici văd în "umilirea" simbolică reprezentată de o retrogradare a lui Putin la Casa Albă un semn că acesta nu va rămâne pentru mult timp acolo.

Tandem cu risc de instabilitate

"Puterile cu două capete sunt instabile, există deja un conflict de interese: unii vor o liberalizare, alţii o înăsprire a regimului", a explicat politologul Andrei Riabov, de la Centrul Carnegie din Moscova. "Toată lumea aşteaptă a doua zi de după alegeri nominalizările şi demiterile care ar trebui să clarifice situaţia", a adăugat expertul.

"Deocamdată, loialitatea lui Medvedev faţă de Putin este fără limite", declară pentru France Presse Olga Kriştanovskaia, de la Institutul de Sociologie al Academiei ruse de Ştiinţe.

"Medvedev este şters, dar acelaşi lucru se spunea şi despre Putin în urmă cu opt ani. El are însă o echipă solidă, formată din 40 de susţinători din Gazprom, guvern şi sistemul judiciar", pregătiţi să îl sprijine la Kremlin, a adăugat ea. Pe de altă parte, echipa preşedintelui în exerciţiu nu este pregătită să renunţe. Unii se întreabă chiar dacă Putin se va instala la Casa Albă, sediul Guvernului, ceea ce l-ar constrânge să se deplaseze pentru a "da socoteală" la preşedinţie. "În tradiţia politică rusă, cel care primeşte este mai important decât cel care vine", a explicat Kriştanovskaia, din al cărei punct de vedere viitorul premier şi-ar putea păstra biroul la Kremlin.

"În prezent, Medvedev depinde în totalitate de Putin. Dar Constituţia îi garantează prerogative extinse, printre care cea de a demite premierul. Iar în discursurile sale el pune deja accente diferite - fără discursuri virulente antioccidentale, economie mai liberă etc.", susţine Evgheni Volk, de la Fundaţia Heritage.

Continuitate în politica externă

"Stilul Putin" va continua în politica externă a ţării. Unul dintre ţelurile principale ale actualului lider de la Kremlin a fost de la bun început refacerea prestigiului Rusiei pe scena internaţională. Astfel, Moscova şi-a stabilit poziţia de furnizor important de energie pentru Europa, a revenit la practici militare precum patrularea cu bombardiere înarmate cu rachete cu rază lungă de acţiune şi şi-a reafirmat interesul în zone precum Orientul Mijlociu, unde a început acţiuni diplomatice susţinute, s-a retras din tratatul privind forţele convenţionale din Europa.

Analistul Aleksandr Rahr susţine că "Medvedev oferă o faţă prietenoasă, dar se va face respectat. "În pofida personalităţii sale blânde şi calme, are în el oţel", a declarat şi reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, într-un interviu recent pentru "Financial Times". Destul de rezervat până în prezent în ceea ce priveşte politica externă, Medvedev a dat totuşi unele indicii în ianuarie, spunând că Rusia nu va mai fi "elevul cuminte sau figurantul" pe care îl vedeau în ea occidentalii în anii '90. Deşi nu a criticat niciodată Occidentul, el este familiarizat şi cu limbajul forţei, conducând din 2000 Consiliul de Administraţie al Gazprom, campionul diktatelor împotriva fostelor membre URSS recalcitrante.

Opt ani de "mandat Putin"

Într-o ţară care a cunoscut traumatismul căderii URSS, apoi
pe cel al anilor de reformă dureroasă pentru ruşi, epoca Putin e percepută pozitiv. Până la urmă, preşedintele a "refăcut" ţara, spun unii. Pentru alţii, progresele făcute nu sunt suficiente.

Sub mandatele lui Vladimir Putin (2000-2008), Rusia şi-a recăpătat creşterea economică (8% anul trecut) şi a depăşit situaţia creată de criza financiară din 1998. Când a ajuns la putere, după demisia lui Elţîn în 31 decembrie 1999, Vladimir Putin şi-a rezumat în mesajul de Anul Nou concepţia politică. "Nu va exista un vid de putere. Orice tentativă de a depăşi limitele definite de lege, de Constituţie, va fi înăbuşită". În scurt timp, el a implicat ţara în războiul împotriva rebelilor ceceni, care s-a soldat cu zeci de mii de victime.

În cei opt ani care au urmat, a făcut eforturi pentru a restabili controlul asupra republicilor care se eliberaseră de sub tutela Moscovei în haosul postsovietic. Noul ţar a luat repede măsuri şi împotriva "oligarhilor", care deveniseră prea independenţi faţă de Kremlin în timpul lui Elţîn.

Arestarea în octombrie 2003 a celui mai bogat om de afaceri din Rusia, Mihail Hodorkovski, bănuit de Kremlin de ambiţii politice, a fost semnul unei înăspriri considerabile a regimului. Anul 2004, când Putin a fost reales în funcţia de preşedinte, marchează un punct de cotitură. Kremlinul suprimă alegerile pentru desemnarea guvernatorilor regiunilor, care încep să fie numiţi de facto de către preşedinte, şi revizuieşte legea electorală, făcând mai dificilă alegerea candidaţilor independenţi.

Paradoxul rusesc

În ciuda faptului că economia Rusiei este în plin avânt, iar în jurul Kremlinului au apărut magazine de lux cu produse ale marilor firme occidentale, la preţuri exorbitante, moscovitul de rând se luptă cu inflaţia, care a depăşit 12 la sută. Moscova este acum unul dintre cele mai scumpe oraşe din lume. Preţul unor produse de bază a crescut cu mai bine de 50% în ultimul an.

Un salariu bunicel în capitala rusă este de aproximativ 600 de dolari, dar cumpărăturile făcute într-o zi de o familie de două persoane se ridică la 30 de dolari. Moscoviţii au noroc că mai există pieţele tradiţionale, unde produsele sunt mai ieftine decât în supermarketuri. Pentru a câştiga un ban în plus, mulţi ruşi au câte două slujbe. În provincie, situaţia este mai grea, salariul mediu nedepăşind 100 de dolari, iar locurile de muncă sunt şi mai greu de găsit.

Cu toate acestea, ruşii merg pe mâna succesorului desemnat de Putin, Dmitri Medvedev, pentru că încă nu au uitat cum au trăit sub Administraţia Elţin, când salariile şi pensiile nu se plăteau cu lunile sau le primeau în natură.

Umbrele mandatului

Războiul din Cecenia
Scufundarea submarinului nuclear Kursk (118 marinari morţi)
Luarea de ostatici de la Teatrul Dubrovka din Moscova (117 morţi)
Luarea de ostatici de la Beslan (332 de morţi, dintre care 186 copii)
Asasinarea ziaristei de opoziţie Anna Politkovskaia
Asasinarea fostului spion KGB Aleksandr Litvinenko

Contracandidaţii lui Dmitri Medvedev

În cursa de duminică pentru Kremlin, îşi mai încearcă puterile cu Dmitri Medvedev încă trei candidaţi: eternii Ghenadi Ziuganov şi Vladimir Jirinovski şi francmasonul Andrei Bogdanov.