Europa contra Gazprom

Europa contra Gazprom

Tragedia şi farsa şi-au pus prea des amprenta asupra eforturilor europene de îmbunătăţire a securităţii energetice. Dependenţa de Rusia, care şi-a asigurat o treime din importurile de gaz prin conductele est-vest controlate de Kremlin, părea să crească inexorabil şi îngrijorător.

Ruşii au exploatat energia pentru a-i diviza şi pentru a-i domina pe vecinii lor occidentali. Mari companii energetice din ţări precum Germania şi Austria au căutat să aibă relaţii confortabile cu gigantul rusesc controlat de stat, Gaz-prom.

Deocamdată, Europa a început să-şi diversifice sursele de alimentare energetică. Gazprom a pierdut o treime din piaţa sa europeană în faţa importurilor din Norvegia, Qatar şi Trinidad, spune M. Korchemkin de la firma de consultanţă East European Gas Analysis.

În al doilea rând, unul dintre eforturile UE de a sparge monopolul de tranzit rusesc câştigă teren. Conducta Nabucco a obţinut deja susţinerea principalelor ţări de tranzit: Austria, Ungaria, România, Bulgaria şi Turcia, cât şi a Germaniei.

Nabucco ar putea transporta 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Dar asta reprezintă doar o cincime din exporturile Rusiei către Europa, iar conducta nu va fi terminată până în 2015. Mai mult, sursele de gaz rămân confuze. Azerbaidjanul nu are destul gaz decât pentru stadiile timpurii, chiar dacă exploatează noi câmpuri gazifere offshore.

Un nou-venit promiţător este regiunea kurdă a Irakului. Un consorţiu susţinut de Occident a dezvăluit un plan de opt miliarde de dolari de extragere a gazului de acolo şi de vânzare a lui către Nabucco. Dar Rusia nu va renunţa. Gazprom tocmai a semnat o înţelegere în valoare de 2,5 miliarde de dolari cu Nigeria. Totuşi, încercările de a construi un cartel internaţional al gazului sunt în impas, iar folosirea gazului natural lichefiat, ca mijloc de presiune, pare nerealistă.

Până acum, Germania, Franţa şi alţii s-au străduit să-şi protejeze campionii energetici naţionali. Dar Comisia Europeană vrea mai multă liberalizare şi o interconectare mai bună. La 8 iulie, Comisia Europeană i-a amendat pe cei doi giganţi energetici, E.ON din Germania şi GDF Suez din Franţa pentru un acord de împărţire a pieţei referitor la gazul rusesc. Adaptare după „The Economist“