Efectele schimbărilor climatice asupra lumii în următorii 30 de ani.Impactul asupra economiei globale cu fiecare grad de încălzire

FOTO SHUTTERSTOCK

Schimbările climatice ar putea avea un impact profund asupra vieţii de pe Pământ în următorii 30 de ani, scrie Yahoo France. Fiecare grad Celsius de încălzire în plus înseamnă consecinţe economice globale severe, relatează NBC News.

Acumularea de dioxid de carbon în atmosferă ar putea ajunge la 540 pe părţi per milion dacă emisiile de gaze toxice nu sunt oprite până în 2050.

Consecinţele încălzirii globale vor declanşa boli, penurie de apă şi topirea gheţarilor.

350 de milioane de oameni vor suferi din cauza lipsei de apă provocată de secetă.

Precipitaţiile vor fi cu până la 7% mai abundente pentru fiecare grad Celsius în plus pe planetă.

Până în 2050, aproximativ 22% din toate oraşele mari vor experimenta temperaturi ridicate şi vor deveni scena inundaţiilor şi a secetei.

Londra, mărginită de Tamisa şi alţi afluenţi, riscă să fie complet inundată: capitala Angliei s-ar putea transforma într-o mlaştină tropicală.

Creşterea nivelului mării cu un metru ar putea afecta 670 de oraşe de coastă.

Oraşe precum New York sunt mai susceptibile de a fi afectate de inundaţii frecvente cauzate de maree.

Amazonul ar putea deveni o vastă savană deteriorată.

Această pădure umedă, înzestrată cu o bogăţie de floră şi faună, s-ar putea transforma într-o pădure uscată formată din pajişti pârjolite.

Ţările tropicale vor fi cele mai lovite de schimbările climatice.

Schimbările climatice ar putea afecta 5 miliarde de oameni până în 2050.

Consecinţele economice ale încălzirii globale

La capătul inferior al scării, inclusiv nivelul actual de 1.1 grade Celsius peste pragul preindustrial, efectele schimbărilor climatice vor fi distribuite inegal în funcţie de regiune, afectând distribuţia terenurilor propice pentru culturi.

Inegalităţile vor creşte în funcţie de cine îşi va permite să atenueze stresul căldurii extreme. Schimbările climatice au schimbat deja raportul mortalităţii din cauza căldurii respectiv a frigului extrem. Potrivit unor cercetări recente zilele caniculare-record au o rată de creştere de două ori mai mare decât cele de frig extrem, nivelând mortalitatea din aceste două cauze.

La 2 grade Celsius de încălzire globală, recoltele agriculturii globale ar scădea în medie cu 5%, potrivit cercetărilor de la Universitatea East Anglia. Calota de gheaţă care acoperă Groenlanda s-ar topi probabil, în cele din urmă ridicând nivelul mării cu între 15 şi 25 de centimetri, remodelând coastele din întreaga lume, relatează CBS News într-o analiză a impactului economic al schimbărilor climatice.

Având în vedere cât de mult carbon au emis deja oamenii şi planurile existente pentru producţia de combustibili fosili, este posibil ca lumea să se încălzească cu încă 2 până la 2,6 grade până în 2100 - de două ori traiectoria actuală - conform unui raport al Swiss Re. La o creştere de 2,6 grade , „cele mai afectate ţări ar putea pierde în valoare de cinci ani din producţia economică actuală”, au scris cercetătorii de la acest gigant al asigurărilor.

Aproximativ 99% din coralii lumii ar fi distruşi la peste 2 grade de încălzire, arată proiecţiile Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (ONU). Întregi naţiuni insulare întregi ar dispărea.

Capturile anuale de peşti ar scădea cu 3 milioane de tone. Mai mult de o treime din populaţia lumii s-ar confrunta cu valuri  severe de căldură la fiecare cinci ani, prezice IPCC.

Mai multe zile fierbinţi ar însemna, de asemenea, că oamenii nu ar putea munci atât de mult sau atât de eficient ca acum. Corpurile umane, la fel ca culturile, tind să cedeze peste o anumită temperatură - un factor deosebit de ameninţător pentru aşa-zişii lucrători de primă linie din agricultură, transport şi producţie.

Inundaţiile devin mai frecvente şi mai extreme la o creştere a temperaturii cu peste 3 grade peste nivelurile preindustriale. La 4,5 grade de încălzire, inundaţii ce au loc o dată la sută de ani devin inundaţii la fiecare 10 ani. Între timp, creşterea asociată a nivelului mării ar afecta 290 de milioane de oameni şi ar distruge o cincime din PIB-ul global.

„Nici o ţară nu este imună la efectele schimbărilor climatice şi lipsa oricăror măsuri nu este o opţiune”, au scris analiştii Swiss Re într-un raport din aprilie. Totuşi, chiar şi într-un scenariu extrem, riscurile sunt inegale.

„Multe economii majore şi-ar pierde aproximativ 10% din PIB în aproximativ 30 de ani, în timp ce unele ţări din Asia de Sud-Est ar putea pierde aproximativ jumătate din PIB în acest interval de timp”, a constatat compania.

La capătul superior al încălzirii globale prognozate, seceta devine o problemă gravă pentru omenire. Cu 3,6 grade Celsis de încălzire, aproape 3 miliarde de oameni - 40% din populaţia globală - ar fi expuşi la secetă, potrivit Universităţii din East Anglia.

O astfel de creştere a temperaturii ar dezgheţa, de asemenea, cea mai mare parte a permafrostului din lume, ducând la pagube structurale la clădiri şi drumuri, pe măsură ce pământul de sub ele se năruie literalmente, conform Institutului Arctic - şi probabil forţând la strămutare comunităţile, un model care este deja în curs în Alaska.

„Ochii istoriei ar putea vedea 2021 ca un punct de cotitură pentru schimbările climatice produse de om”, a scris săptămâna aceasta James Hansen, cercetătorul NASA care a adus schimbările climatice în conştiinţa populară în anii 1980.

Investiţiile în energie curată pot încă „pune lumea pe calea” către emisii nete de carbon zero până în 2050, ceea ce înseamnă că nu se emite mai mult dioxid de carbon decât poate fi eliminat din atmosferă, a declarat recent Faith Birol, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie. 

Christopher Knittel, profesor de economie aplicată la Sloan School of Management a MIT, a declarat pentru CBS MoneyWatch că noile tehnologii pot face posibilă această tranziţie.

„Ţinând cont de scăderea costurilor tehnologice  – solare, eoliene, bateriile, dacă putem face ca costurile nucleare să scadă – văd o cale reală de ieşire din asta atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Există evoluţii interesante pe frontul nuclear”, a spus el.