După Pandemie, „foamete de proporţii biblice“?

Un înalt oficial ONU avertizează că în multe părţi ale lumii urmează o ”foamete de proporţii biblice” dacă nu se iau de urgenţă măsuri.

O mare parte din lume este pe cale să se confrunte cu o foamete „de proporţii biblice“ din cauza pandemiei, a avertizat şeful agenţiei pentru hrană a ONU, acesta spunând că avem puţin timp pentru a lua măsuri înainte ca sute de milioane de oameni să rămână fără mâncare, scrie „The Guardian“.  Peste 30 de ţări în curs de dezvoltare ar putea ajunge la foamete pe scară largă, iar în 10 dintre aceste ţări deja peste un milion de oameni sunt deja în pragul inaniţiei a declarat David Beasley, director Executiv al World Food Programme.

  „Nu vorbim de oameni care doar se culcă nemâncaţi“, a declarat acesta într-un interviu pentru publicaţia britanică.  „Vorbim despre condiţii extreme, stare de urgenţă – oameni care sunt pe cale să moară de foame. Dacă nu le ducem mâncare, oameni vor muri de foame“, a spus Beasley. „Este cu adevărat vorba de ceva mai mult decât o pandemie – se creează o pandemie a foametei. Este o catastrofă umanitară şi alimentară“, a adăugat acesta. Beasley a prezentat acest mesaj marţi, în Consiliul de Securitate al ONU, avertizând că liderii lumii trebuie să acţioneze rapid pentru că situaţia se deteriorează rapid. El le-a cerut să furnizeze ajutorul de 2 miliarde de dolari deja promis, pentru care acesta să fie dus în prima linie cât mai repede posibil.

Numărul persoanelor afectate de nesiguranţă alimentară acută ar putea să se dubleze în acest an şi să ajungă la 265 de milioane din cauza efectelor economice negative provocate de pandemia de COVID-19, potrivit unui raport publicat marţi de Programul Alimentar Mondial (PAM), o agenţie specializată din cadrul ONU, informează Reuters. Specialiştii se aşteaptă ca impactul generat de pierderea de venituri din activităţi turistice, scăderea comisioanelor obţinute din călătorii şi celelalte restricţii asociate pandemiei de coronavirus să lase aproximativ 130 de milioane de oameni în condiţii de foamete acută în acest an, care se vor adăuga celor 135 de milioane de persoane deja incluse în această categorie. 
 

Situaţie gravă în ţările care depind de importuri

„Pandemia de COVID-19 ameninţă cu penuria sute de milioane de persoane în întreaga lume, majoritatea de pe continentul african, care depinde de importuri de produse alimentare şi de exporturi pentru a le plăti, a avertizat ONU, potrivit AFP.

„În general, ne confruntăm cu un şoc de aprovizionare dat de o secetă sau cu un şoc de cerere dat de o recesiune, dar acum sunt amândouă deodată“, a explicat Arif Husain, economist-şef al Programului Alimentar Mondial (PAM), într-o conferinţă de presă virtuală de la Roma. „Cele două deodată şi la scară mondială. Este un lucru cu adevărat nemaiîntâlnit“, a adăugat el. În fiecare an, schimburile comerciale de de orez, soia, porumb şi grâu permit hrănirea a 2,8 miliarde de persoane în lume, dintre care 212 milioane sunt în situaţie de insecuritate alimentară cronică şi 95 de milioane în situaţie de insecuritate alimentară gravă, conform PAM. 

Pentru „numeroase ţări sărace, consecinţele economice vor fi mai devastatoare decât boala însăşi“, atrage atenţia această agenţie a ONU. Africa, şi în special Africa Subsahariană, care a importat peste 40 de milioane de tone de cereale în 2018, este continentul cel mai ameninţat. Somalia şi Sudanul de Sud sunt cele mai expuse la o perturbare a aprovizionărilor cu cereale, în timp ce alte ţări, cum ar fi Angola, Nigeria şi Ciad, sunt dependente de exporturile lor pentru a-şi plăti importurile de produse alimentare. 

Ţările exportatoare de petrol, cum ar fi Iran şi Irak, dar şi Yemen şi Siria, lovite de război, se numără de asemenea printre cele mai ameninţate de penuria alimentară. Porturile pentru export înregistrează pe alocuri perturbări, cauzate de exemplu de mişcări sociale în Argentina şi Brazilia. 

La rândul său, filiera de cereale din statele europene  „se confruntă cu o penurie de mână de lucru şi de camioane într-un context de creştere a cererii la export şi de achiziţii făcute pe fond de panică“, precizează raportul. 

Aceste achiziţii masive pe fond de panică de către comercianţii majori sau de către guverne care se tem de o ruptură în lanţul de aprovizionare ar putea duce la creşterea preţurilor.

Pentru moment, preţurile la produsele alimentare de bază (ulei, cereale, carne, lactate) au tendinţa să scadă semnificativ, din cauza perspectivelor de stagnare economică, potrivit indicelui lunar al preţurilor produselor alimentare publicat joi de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO)

Cotaţia grâului, în creştere din cauza secetei din Europa şi a interdicţiilor la export în Rusia

Cotaţiile futures la grâu în SUA şi Europa au crescut luni cu peste 2%, în condiţiile în care seceta din Europa şi apropierea interdicţiilor la export în Rusia au generat îngrijorări cu privire la situaţia ofertei, transmite Reuters.

În schimb, pe piaţa din SUA cotaţiile la porumb şi soia boabe au scăzut în contextul în care ieftinirea petrolului a atras atenţia asupra scăderii cererii de biocombustibili în perioada pandemiei de coronavirus.

Luni seara, la bursa Euronext de la Paris, cotaţiile futures la grâu cu livrare în luna mai erau în creştere cu 2,6% până la 203,75 euro, fiind pentru prima dată după luna august 2018 când au depăşit pragul de 200 de euro.

Firma de consultanţă IKAR a anunţat că şi-a revizuit în mod semnificativ, în jos, estimările privind recolta de grâu a Rusiei din acest an, fapt care a alimentat îngrijorările cu privire la condiţiile secetoase din cea mai mare parte a Europei şi regiunea Mării Negre. Mai multe zone de pe continent au beneficiat de ploi începând de vineri, însă traderii aşteaptă să vadă dacă mai multe precipitaţii vor cădea în momentul în care culturile de grâu ajung în faza crucială de creştere din timpul primăverii.

"Lipsa de precipitaţii în nordul Europei este un motiv de îngrijorare pentru că afectează randamentul culturilor de grâu de iarnă dar şi faza de încolţire a culturilor de primăvară", susţin analiştii de la firma de consultanţă.

Îngrijorările cu privire la oferta de grâu pe termen scurt au fost agravate şi de riscul ca Rusia, cel mai mare exportator mondial, să oprească livrările în decurs de o lună precum şi de discuţiile privind exporturile limitate de grâu ale Franţei. Viceministrul rus al Agriculturii, Oksana Lut, a declarat vineri că Rusia va suspenda exporturile până la 1 iulie, după ce se va epuiza cota la export aprobată pentru trimestrul al doilea, lucru care ar urma să se întâmple undeva la mijlocul lunii mai.

De asemenea, Ucraina, un alt mare furnizor de grâu, este pregătită să interzică exporturile de grâu dacă vânzările vor depăşi limitele convenite cu traderii, a declarat săptămâna trecută adjunctul ministrului Agriculturii. Aceasta în condiţiile în care, în săptămâna 11-17 aprilie, exporturile de grâu ale Ucrainei au crescut cu aproape 50%.